1990 – 2017 - 26 de miniștri ai Sănătății în 27 de ani. Schimbările care au împiedicat schimbarea

1990 – 2017 - 26 de miniștri ai Sănătății în 27 de ani. Schimbările care au împiedicat schimbarea
Share pe Facebook

Schimbarea societății, a clasei politice, a învățământului, sistemului de sănătate. Idei comune, uzuale, promovate în contextul național actual, finalitatea așteptată însemnând un impact pozitiv raportat la fiecare dintre aceste categorii. Conceptul de schimbare are, de cele mai multe dăți, o conotație pozitivă, procesul de schimbare fiind asociat cu obținerea unui rezultat care să îmbunătățească situația anterioară, care suferă modificarea. Dar acele „multe dăți” nu sunt „toate dățile”.

26 de miniștri s-au schimbat în sănătate în cei 27 de ani scurși de la Revoluție. Și tot cam pe atâtea inițiative de a reforma sistemul de sănătate au fost înăbușite în fașă de „schimbare”. Succesiunea frecventă a miniștrilor Sănătății descrie un cadru perfect în care schimbările au împiedicat schimbarea, cea de care sistemul de sănătate avea și are, în continuare, nevoie.

Consecvența și continuitatea la nivelul structurilor de conducere din plan politic, mai precis, la nivelul Executivului, nu au fost niciodată caracteristici de bază în peisajul românesc, însă situația din sistemul de sănătate ar putea fi definiția perfectă a instabilității. Iar consecințele acesteia sunt foarte elocvente dacă privim retrospectiv la ce s-a întâmplat în sănătatea românească în ultimul sfert de secol.

De fapt, în ceea ce privește sănătatea, poate singurul capitol în care a existat consecvență a fost în schimbarea miniștrilor Sănătății. 15 dintre cei 26 care au condus Ministerul Sănătății au avut mandate mai scurte de 12 luni, în timp ce o reformă în sistemul sanitar necesită ani de zile.

Prin urmare, motivul pentru care în anul precedent s-a discutat poate mai intens ca niciodată de necesitatea unei reforme în sănătate este mai mult decât evident. Schimbările frecvente afectează predictibilitatea, un element determinant în cadrul oricărei încercări de transformare majoră a unui sistem, așa cum este cel sanitar. Bineînțeles, o transformare pozitivă.

Totuși, dincolo de această instabilitate la nivelul structurii executive care trebuie să coordoneze o astfel de reformă, un alt aspect care a influențat semnificativ implementarea unui eventual proces de schimbare amplă este lipsa unei Strategii Naționale în Sănătate, asumate politic și independente de orice astfel de modificări care au caracterizat sănătatea românească.

O spun unii dintre cei care au trecut pe la conducerea Ministerului Sănătății în acești 27 de ani. Paginile ce urmează prezintă o radiografie a sistemului de sănătate românesc, văzut prin ochii unor profesioniști care au condus și au încercat să schimbe sistemul. Care sistem?

Problemele identificate de fiecare dintre aceștia, care a făcut parte din Guvernele de după Revoluție, se suprapun aproape în totalitate: cadrul instabil, impredictibil, finanțarea deficitară, lipsa unei strategii de resurse umane, management ineficient, probleme cu infrastructura medicală. La fel și soluțiile întrevăzute, astfel că, întrebarea firească care apare este „de ce?”

De ce, dacă problemele se cunosc, soluțiile, cel puțin se pare că se cunosc, nu se poate face ceva consecvent în acest sens?! Folosind un termen din domeniu, se poate spune că sistemul a devenit rezistent la schimbare. În ce măsură, urmează să vedem. Începând cu ianuarie 2017, la conducerea Ministerului Sănătății se află prof. dr. Florian Bodog. Dacă a treia oară nu a fost cu noroc, nu rămâne decât să sperăm că a 27-a va fi, iar această schimbare la nivelul Ministerului Sănătății să fie cea care, de această dată, va face posibilă schimbarea.

Ce urmează?
O nouă lege a sănătății, până la finalul anului, este una din promisiunile noului ministrul al Sănătății, prof. dr. Florian Bodog.

Urmărind întocmai Programul de Guvernare pentru 2017-2020, conform declarației din cadrul audierilor din Parlament, care au precedat ceremonia de învestire în funcția de ministru, agenda Ministerului Sănătății include măsuri ambițioase pe mai multe nivele: infrastructură, diagnostic și tratament, medicamente, resursă umană, programe de sănătate, cadru instituțional. Astfel, printre proiectele incluse în programul ministrului Sănătății se află construcția a opt spitale regionale, cu un cost total estimat de 2,4 miliarde de euro; construcția unui spital republican în București, cu un cost de 1.1 miliarde de euro; reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea a cel puțin 15 spitale județene, 150 de ambulatorii de specialitate, a minimum 25 de unități de primiri urgențe și a unor centre comunitare medico-sociale integrate; asigurarea a câte cel puțin unui CT și a unui RMN în fiecare spital județean, dotarea cu echipamente pentru analize de laborator și cu paturi speciale pentru pacienții cu arsuri; dezvoltarea infrastructurii Serviciilor de Ambulanță și SMURD, pentru creșterea capacității de răspuns; consolidarea programelor de prevenție prin introducerea reabilitării cabinetelor medicale din unitățile de învățământ, ca parte obligatorie din orice proiect de reabilitare școlară, alături de acoperirea deficitului de personal și asigurarea logisticii necesare activității desfășurate.

Totodată, printre punctele aflate în programul ministrului Sănătății se regăsesc: dezvoltarea de centre de telemedicină regionale sau naționale, pe diferite specialități; dezvoltarea și implementarea la nivel național a serviciilor e-health, prin finanțare nerambursabilă; elaborarea și implementarea de programe de prevenție în rândul copiilor, prin intermediul cabinetelor de medicină școlară, care vor realiza consultații copiilor cu vârste cuprinse între 5 și 9 ani; dezvoltarea capacității de screening, prin fonduri nerambursabile, pe mai multe paliere: boli netransmisibile, preconcepțional și prenatal, neonatal, boli infecțioase transmisibile.

În același timp, în agenda ministrului Sănătății sunt prevăzute măsuri specifice cu privire la zona de medicamente, care vizează reducerea prețurilor medicamentelor inovatoare al căror patent expiră, asigurarea a câte unui medicament gratuit pentru fiecare boală, pentru fiecare pacient, în cadrul unui program național; actualizarea periodică a listei de medicamente; introducerea contractelor cost-volum-rezultat pentru programele curative naționale; realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în schema națională de imunizare; actualizarea periodică a Catalogului Național al Medicamentelor; elaborarea unui Catalog Național al Dispozitivelor Medicale și al Materialelor Sanitare pe specialități sau afecțiuni, care să conțină prețurile maximale ale acestora; finanțarea programului „Inovație în sănătate”, prin care pacienții să aibă acces la cele mai noi metode terapeutice, biotehnologii, la tratamentele pentru boli rare; reglementarea legislativă și controlul suplimentelor alimentare; repornirea activității la Institutul Cantacuzino, astfel încât să fie asigurată independența în ceea ce privește producția vaccinurilor; dezvoltarea Unifarm, ca principala entitate cu atribuții de import și distribuție de medicamente, pentru asigurarea continuității aprovizionării unităților de desfacere. La capitolul programe naționale de sănătate, planul ministrului Sănătății prevede creșterea fondurilor programelor existente, dar și introducerea de noi programe, pentru depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă.

Potrivit direcțiilor Programului de guvernare în domeniul Sănătății, pe care prof. dr. Florian Bodog le-a promovat în agenda sa, personalul medical ar urma să beneficieze de creșteri consistente ale veniturilor și stabilirea unor praguri minimale din punctul de vedere al salarizării, începând cu 1 ianuarie 2018: de la 1.200 de euro (brut) pentru un medic rezident anul I, la 3.600 de euro (brut) pentru un medic primar, gradul V, ATI/urgență. De asemenea, eliminarea impozitului pe venit pentru medici, dublarea salariilor asistenților medicali de la aceeași dată, introducerea unui salariu minim pentru infirmieri și asistenți sociali, precum și oferirea unor tichete de vacanță angajaților din sistemul medical sunt alte măsuri care ar urma să fie adoptate în mandatul noului ministru al Sănătății.

Sunt patru ani în decursul cărora aceste măsuri trebuie implementate și care, dacă ar fi realizate întocmai, ar însemna, cu siguranță, o schimbare pozitivă importantă în Sănătatea românească.

Prioritățile în termeni de finanțare, trasate de către ministrul Sănătății, pentru acest an sunt suplimentarea cu 700 de milioane de lei a fondurilor pentru medicamente compensate și gratuite, construcția de spitale regionale și dotarea cu CT a spitalelor județene, achiziționarea vaccinurilor obligatorii pentru copii, dotarea a șapte spitale cu acceleratoare liniare pentru tratamentul cancerului, respectiv creșterea salariilor din sistemul sanitar cu 15%. În 2017, bugetul alocat sănătății este mai ridicat decât cel din anul precedent, însumând aproximativ 4.15% din PIB (cca. 33.8 miliarde de lei), însă rămâne mult sub media europeană.

Woerwag pharma

ANALIZE

linie_analize

Raportul direct proporțional între un sistem de sănătate ,,sănătos” și profesioniști

Raportul direct
proporțional
între un sistem de sănătate
,,sănătos” și profesioniști

Nevoia de sănătate a populației, baza reformei sistemului sanitar românesc Implementarea unui sistem...

Inovația în chirurgia oncologică – trecerea de la operații clasice la telechirurgie

Inovația în chirurgia oncologică – trecerea de la operații clasice la telechirurgie

Ce presupune racordarea României la progres, tehnologie înaltă și la performanță Inițiativa este cea...

Boala secolului trecut

Boala secolului trecut

Nu s-a scurs, încă, un sfert din acest secol și sunt mari șanse ca d...

Abonați-vă la newsletterul nostru pentru a primi ultimile noutăți despre revistă.

 
Dia-euro.ro banner SPG

România medicală de dincolo de ecrane

România medicală
de dincolo de ecrane

Există o Românie medicală dincolo de ecranul televizorului, al monit...