România medicală de dincolo de ecrane

România medicală
de dincolo de ecrane
Share pe Facebook

Sursă foto: Shutterstock

de Dr. Marius Geantă

Există o Românie medicală dincolo de ecranul televizorului, al monitorului sau al telefonului mobil. O Românie medicală dincolo de intoxicări și de propagandă, de dezvăluiri senzaționale și de anchete jurnalistice derulate mai mult sau mai puțin în conformitate cu interesul public. Există o Românie medicală care nu s-a văzut aproape deloc în 2016, cu toate că am trăit cu toții anul de aur al supraexpunerii mediatice a sistemului de sănătate.

Ne vom convinge, în timp, dacă și cât de mult a ajutat excesul de mediatizare a problemelor din sistemul de sănătate din perspectiva îmbunătățirii ofertei pentru pacienți.

România medicală de dincolo de ecrane nu are voce stridentă, nici un chip angelic, nici atitudini absurde și nici așteptări nerealiste. Este acea parte a societății care a făcut ca sistemul sanitar să nu se prăbușească, prin simplul fapt că și-a făcut treaba zi de zi, cu profesionalism, pasiune și fără preocuparea de a poza în salvatorul care ne face favoarea de a veni pe calul alb pentru a ne scoate din mocirlă. Cunoașteți profilul, nu insist.

România medicală de dincolo de ecrane a existat și va exista independent de numele celor care la un moment dat vor conduce, formal, întreg sau părți ale sistemului sanitar. O mare eroare ar fi perpetuarea atitudinii indiferente față de acești oameni - medici, cadre universitare, reprezentanți ai pacienților, farmaciști, oameni din Minister, din CNAS sau din ANM, profesioniști ai industriei farmaceutice, de diagnostice sau de studii clinice, șamd.

România medicală de dincolo de ecrane reprezintă cel mai sigur capital pe care se poate baza establishment- ul pentru reconfigurarea, modernizarea și eficientizarea sistemului.

Înaintea banilor, sunt oamenii.

Este important demersul de a readuce cât mai mulți medici acasă, dar în aceeași măsură trebuie puși în valoare cei care au rămas aici și nu și-au încălcat vreodată Jurământul. Sunt mulți medici care au plecat din țară, în special după 1 ianuarie 2007, dar suntem mult mai mulți cei care am rămas aici și am încercat să schimbăm lucrurile în ultimii 10 ani. Sunt mulți, mult mai mulți decât am putea să credem, doar că le lipsește factorul „cool” din CV, din discurs și din existență pentru a putea deveni relevanți pentru media mainstream și, consecutiv, pentru a avea un cuvânt de spus în viața sistemului de sănătate. Dacă nu ești pe un ecran, cât de mic, practic nu exiști.

În afară de oameni, în sistemul românesc de sănătate se află câteva locuri în care, cu atenție și răbdare, putem descoperi adevărate comori pe care putem grefa medicina secolului XXI - medicina celor 4P (preventivă, predictivă, personalizată, participativă).

Doar un exemplu: se discută mult despre construcția unor noi spitale în România, se cunosc chiar și sumele care urmează a fi investite, dar nimeni nu pare a fi interesat de definirea rolului pe care- l vor avea respectivele unități medicale. În epoca BigData este de neconceput ca un spital nou-construit să nu aibă măcar un etaj dedicat serverelor și altor echipamente IT, care să stocheze și să analizeze nu doar datele pacienților internați, ci și datele medicale ale pacienților din aria geografică învecinată, pe care va trebui să o deservească.

Spitalul secolului XXI nu va mai fi doar o stație terțiară pentru pacient, ci va avea mai multe funcționalități, prin valorificarea datelor pe care le generează în fiecare moment. Și acum spitalele din România produc cantități impresionante de date, dar nici medicii, nici pacienții, nici sistemul nu pot beneficia de pe urma analizei lor, câtă vreme acestea nu sunt stocate, nu sunt analizate și nu sunt folosite în fundamentarea deciziilor medicale (de la indicația terapeutică, la configurarea unui program național de sănătate).

Alături de oameni, datele medicale reprezintă al doilea pilon esențial pe care se bazează un sistem de sănătate modern. Abia apoi vine componenta financiară.

Așa cum datele medicale stau izolate, în vreun computer sau un dosar cu șină, transformând spitalele în veritabile cimitire-mamut de date, tot așa, cunoștințele, experiențele noastre și inițiativele inovatoare sunt condamnate la singurătate, în lipsa unui catalizator al tuturor acestor competențe locale.

Suntem într-un punct în care nu ne mai putem permite individualismul și trebuie să învățăm a lucra împreună și privind spre viitor, având ca țintă nu numai supraviețuirea și salvarea sistemului de sănătate, ci chiar crearea unui model nou de asistență, relevant la nivel european.

Woerwag pharma

ANALIZE

linie_analize

Reforma sistemului de sănătate românesc, între lipsa unei viziuni și lipsa finanțării

Reforma sistemului
de sănătate românesc,
între lipsa unei viziuni
și lipsa finanțării

De cele mai multe ori, problemele cu care se confruntă sistemul de sănătate din România sunt puse, la unison, pe seama finanț...

Planul Național Multianual Integrat de Control al Cancerului - contextul intern vs experiența internațională în implementarea de măsuri de control al cancerului

Planul Național Multianual Integrat de Control al Cancerului - 
contextul intern vs experiența internațională în implementarea de măsuri de control al cancerului

Implementarea și dezvoltarea de strategii de control al cancerului se înscriu între principalele puncte ce vizează lupta împotr...

Boala secolului trecut

Boala secolului trecut

Nu s-a scurs, încă, un sfert din acest secol și sunt mari șanse ca d...

Abonați-vă la newsletterul nostru pentru a primi ultimile noutăți despre revistă.

 
Dia-euro.ro banner SPG

România medicală de dincolo de ecrane

România medicală
de dincolo de ecrane

Există o Românie medicală dincolo de ecranul televizorului, al monit...