Relația medic – sistem medical. Cantitate versus calitate

Relația medic – sistem medical.
Cantitate versus calitate
Share pe Facebook

Sursă foto: Shutterstock

Articol realizat cu Conf. dr. Andreea Moroșanu, Medic primar Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

Medicina a fost inventată de către oameni, pentru oameni

Încă din Antichitate, oamenii în suferință au avut nevoie de îngrijire și vindecare. Astfel, persoane cu intuiție, curiozitate, aplecare către cunoaștere și în același timp cu dorinţă de a ajuta, de a face bine, au descoperit metode de ameliorare a stării de sănătate şi/sau vindecare a suferinţelor. Hipocrate, Galen, Vesaliu sunt printre numele mai mult sau mai puţin cunoscute ale celor care şi-au dedicat viaţa și resursele primelor metode de vindecare a organismului uman. Medicina modernă îşi are începuturile în secolele XVII -XIX şi a cunoscut cea mai mare dezvoltare şi recunoaștere în secolele XXXXI, mulțumită unor oameni – cercetători, profesori, medici, care au avut obiectivul și dedicarea de a sluji omul bolnav.

Pentru a putea înţelege conceptul medicinei actuale, ar trebui definiți câțiva termeni. În momentul în care știm sau măcar încercăm să precizăm aspectele lucrurilor pe care le facem în mod curent, rutinier, vom avea o imagine mult mai clară a ceea ce practicăm, a efortului pe care îl facem și a adecvării la ceea ce ni se cere.

Medic, sistem medical, resurse, servicii medicale, cantitate, calitate – acestea sunt elementele care stau la baza medicinei moderne. În centrul lor se află pacientul, cel înspre care trebuie orientate toate eforturile, atât din punctul de vedere al profesionistului, al medicului, cât și din perspectiva organizatorică, a sistemului, prin asigurarea unei infrastructuri fizice și logistice care să permită medicului și echipei medicale să își exercite atribuțiile în mod corespunzător.

Medicul, interfața sistemului medical în relație cu pacientul

Vorbim, practic, despre o relație de interdependență a acestor trei factori, în care medicul sau echipa medicală reprezintă interfața sistemului medical în raport cu pacientul. În acest context, resursele de care dispune profesionistul în furnizarea serviciilor medicale sunt determinante pentru asigurarea funcționalității sistemului în relație cu pacientul.

Sunt, de fapt, două categorii de resurse – cele puse la dispoziție de către medic: timp, cunoaștere, organizare, responsabilitate, resurse fizice, emoționale, morale sau etice și cele puse la dispoziție de sistemul medical: financiare, umane, locative, de diagnostic, terapeutice, logistice și legislative.

Prin prisma poziției ocupate de către medic în raport cu pacientul, respectiv sistemul de sănătate, intervin două tipuri de interacțiuni, care, în final, vor defini nivelul de calitate al sistemului medical. În situația unei specialități, așa cum este cea de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, care vizează îngrijirea unor pacienți cronici, interacțiunea medic-pacient este una de lungă durată și implică o complexitate crescută.

Aceasta înglobează o suită de servicii medicale bazate și pe resursele noastre, ale medicilor, și pe resursele sistemului. Pornind de la comunicare, element care constituie una dintre pietrele de temelie ale relației medic-pacient, în sarcina profesionistului, în acest caz concret – a diabetologului, intră efectuarea anamnezei, evaluarea statusului glicemic, screening-ul pentru eventuale complicații, evaluarea acestora, a comorbidităților, diagnosticul diferențial, diagnosticul de etapă, recomandarea analizelor de laborator, indicarea sau rezolvarea consulturilor interclinice, optimizarea terapiei, educația pacientului, controlul periodic, îngrijirea urgențelor, preluarea de cazuri noi, asigurarea pompelor de insulină, a senzorilor de glicemie sau îngrijirea femeilor însărcinate.

O multitudine de servicii, care sunt influențate direct de interacțiunea dintre medic și sistemul medical. Capitol care implică relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, însemnând: prescripții, referate medicale, concedii medicale, adeverințe, referate pentru aprobarea medicației, raportările serviciilor clinice, facturi, aplicațiile de raportare pentru SIUI, SIPE, CEAS și remuneraţia medicului, precum și derularea consultațiilor interdisciplinare, serviciile de laborator sau componenta legislativă.

Felul în care funcționează aceste tipuri de interacțiuni caracterizează în cele din urmă relația dintre medic și sistemul de sănătate, la nivel de calitate, relație care se răsfrânge asupra pacientului și a îngrijirii de care beneficiază.

La nivel general, calitatea este sinonimă cu valoarea. Valoarea unui bun, a unui serviciu, a unei activități sau a unei persoane. Evaluarea calității se bazează pe standarde, cele care asigură o coerență din punctul de vedere al caracteristicilor necesare pentru asigurarea unui nivel de calitate unitar, întrun anumit domeniu.

Calitatea poate fi definită, astfel, în funcție de mai mulți factori. În cazul de față, calitatea medicală poate fi descrisă de calitatea actului medical, respectiv de calitatea infrastructurii de îngrijire de care beneficiază pacientul. Mai precis, valoarea medicală se traduce prin îndeplinirea actului medical la un standard înalt, care înseamnă acuratețe, concizie, completitudine, relaționare, eficiență în beneficiul pacientului, al medicului și al sistemului.

Dincolo de calitate în sistemul medical, obiectivul final îl reprezintă eficiența actului medical, care înseamnă satisfacție atât pentru pacient, cât și pentru medic și sistemul de sănătate. Un termen uzitat în lumea medicală, eficiența serviciului furnizat pacientului se bazează pe optimizarea relației între cantitate, resursele disponibile și calitate. Concret, eficiența medicală înseamnă îndeplinirea cantitativă și calitativă a actului medical sau mai exact: a face lucrurile care trebuie, cum trebuie și cât trebuie.

În acest tablou, medicul deține un rol fundamental, gradul său de implicare având un impact direct asupra obținerii unui act medical eficient. Raportat la sistemul de sănătate, gestionarea resurselor pe care le avem la dispoziție depinde de noi, iar felul în care alegem să le gestionăm își pune amprenta asupra activității profesionale, a dezvoltării practicii clinice și, mai ales, asupra pacienților pe care îi îngrijim.

Woerwag pharma

EDITORIALE

linie_analize

1990 – 2017 - 26 de miniștri ai Sănătății în 27 de ani. Schimbările care au împiedicat schimbarea

1990 – 2017 - 26 de miniștri ai Sănătății în 27 de ani. Schimbările care au împiedicat schimbarea

Schimbarea societății, a clasei politice, a învățământului, sistemului de sănătate. Idei comune, uzuale, promovate în cont...

România medicală de dincolo de ecrane

România medicală
de dincolo de ecrane

Există o Românie medicală dincolo de ecranul televizorului, al monitorului sau al telefonului mobil. O Românie medicală dinco...



RECOMANDĂRILE REDACŢIEI

linie_interviuri

RO HEALTH REVIEW: Strategies, Economics & More

RO HEALTH REVIEW: Strategies, Economics & More

Strategii în sănătate, probleme de economie și management sanitar, strategii de resurse umane în domeniul medical, tratate de c...

Accesul pacienţilor la medicamente - între deziderat şi realitate

Accesul pacienţilor la medicamente - între deziderat şi realitate

Anul acesta a venit cu schimbări la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), modificări ce ar putea uşura sau...

Boala secolului trecut

Boala secolului trecut

Nu s-a scurs, încă, un sfert din acest secol și sunt mari șanse ca d...

Abonați-vă la newsletterul nostru pentru a primi ultimile noutăți despre revistă.

 
Dia-euro.ro banner SPG

România medicală de dincolo de ecrane

România medicală
de dincolo de ecrane

Există o Românie medicală dincolo de ecranul televizorului, al monit...