Managementul cancerului. Ce știm? Ce putem? Cum putem face efectiv?

La ora actuală, când vorbim despre cancer, nu ne mai referim la o singură maladie. Noți...

Inovația în chirurgia oncologică – trecerea de la operații clasice la telechirurgie

Ce presupune racordarea României la progres, tehnologie înaltă și la performanț...

Dezvoltarea sectorului de îngrijiri paliative în România, un pas spre normalitate

În lanțul complex al abordării pacientului oncologic și nu numai, de la diagnostic la t...

(P) Accesul la terapiile imuno-oncologice: necesitatea unei noi abordări privind schemele de acces facilitate

Oncologia este unul dintre domeniile în care progresul științific a fost fulminant în u...

Sănătatea nu trebuie privită ca o marfă

Spitalul nu poate genera profit. Profitul trebuie să fie al societății prin vindeca...

Studiu: 70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri societale și doar 30% sunt costuri medicale

Studiu: 70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri societale și doar 30% sunt costuri medicale
Share pe Facebook

 Rezultatele studiului „Povara cancerului de sân în România. Beneficiile investiţiei într-un program de screening pentru cancerul de sân”, realizat în perioada mai – septembrie 2017 și lansat în data de 3 noiembrie 2017 de Coaliția pentru Sănătatea Femeii, au arătat că 70% din costurile generate de cancerul de sân sunt costuri societale și doar 30% sunt costuri medicale, se arată într-un comunicat de presă.

În România, costurile totale generate de cancerul de sân pentru bugetul național la nivelul anului 2017 au fost de peste 1,2 miliarde lei, adică 0,16% din PIB, pentru un număr de circa 115.000 paciente care au sau au avut cancer de sân. În aceste costuri intră atât cheltuielile cu serviciile oferite în asistență medicală primară, ambulatoriul de specialitate, spital, cu tratamentul oncologic și cu reconstrucţia mamară, cât și cele societale, generate de concediile medicale, prestațiile sociale pentru handicap, productivitatea pierdută prin incapacitate temporară de muncă, handicap și deces prematur la vârsta activă și costurile adiacente ale aparținătorilor pacientelor.

Iar toate acestea în ciuda faptului că multe dintre pacientele cu cancer mamar ar putea fi vindecate dacă boala ar fi depistată din timp și tratată corespunzător.

„Cancerul de sân este în prezent o boală vindecabilă, dar în România anului 2017, la fiecare trei ore, o femeie pierde lupta cu această boală. Acest studiu ne arată, cu cifre bine susținute, că introducerea unui program de screening pentru cancerul de sân ar avea efecte benefice atât pentru bugetul național cât și pentru miile de femei care vor primi șanse în plus la viață”, declară Mihaela Geoană, preşedintele Fundaţiei Renaşterea, inţiatorul Coaliţiei pentru Sănătatea Femeii.

În acest context, implementarea unui program național de screening populațional organizat este mai mult decât necesară, beneficiile unui astfel de program reflectându-se atât în eficientizarea cheltuielilor cu fiecare pacient, cât și în impactul pozitiv social și uman deloc neglijabil.

50% din cazurile noi de cancer de sân din România sunt diagnosticate în stadii avansate de boală (III, IV si necunoscut) și 40% în stadii inițiale de boală (0-II). În urma implementării unui program de screening însă, peste 80% din cazurile noi de cancer de sân ar putea fi descoperite în stadii inițiale de boală (0, I și II), se mai arată în comunicatul de presă.

Printr-un program de screening numărul femeilor salvate în următorii 10 ani ar fi de aproximativ 10% din numărul pacientelor nou diagnosticate cu cancer de sân. În ceea ce privește şansele de supraviețuire pentru o femeie cu cancer de sân, acestea cresc cu 30% în contextul implementării unui program naţional de screening. Referitor la costuri, cheltuiala medie de tratament oncologic pentru o pacientă cu cancer de sân ar scădea cu 18%, ceea ce ar aduce economii importante la bugetul sănătății, relevă rezultatele studiului.

Mai mult, printr-un program de screening s-ar câștiga aproximativ 28.300 de ani-viaţă, ceea ce înseamnă contribuţii suplimentare – financiare, sociale şi umane – către societate.

Studiul a utilizat date provenind de la instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul sănătăţii, iar estimările realizate acoperă o perioadă de 10 ani, avându-se în vedere intervalul de analiză 2018-2027, anul de bază fiind 2017.

 

EDITORIALE

linie_analize

RO HEALTH REVIEW: Strategies, Economics & More

RO HEALTH REVIEW: Strategies, Economics & More

Strategii în sănătate, probleme de economie și management sanitar, strategii de resurse umane în domeniul medical, tratate de cătr...

Breaking News-uri încă din anii 90: cine le-a văzut, auzit, ce s-a schimbat?!

Breaking News-uri
încă din anii 90:
cine le-a văzut, auzit,
ce s-a schimbat?!

O scurtă incursiune în evenimentele care au dat breaking news-uri în sănătatea românească

După 1989, pri...



RECOMANDĂRILE REDACŢIEI

linie_interviuri

RO HEALTH REVIEW: Strategies, Economics & More

RO HEALTH REVIEW: Strategies, Economics & More

Strategii în sănătate, probleme de economie și management sanitar, strategii de resurse umane în domeniul medical, tratate de către ...

Accesul pacienţilor la medicamente - între deziderat şi realitate

Accesul pacienţilor la medicamente - între deziderat şi realitate

Anul acesta a venit cu schimbări la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), modificări ce ar putea uşura sau îngreu...

Boala secolului trecut

Boala secolului trecut

Nu s-a scurs, încă, un sfert din acest secol și sunt mari șanse ca despr...

Abonați-vă la newsletterul nostru pentru a primi ultimile noutăți despre revistă.

 
banner SPG

România medicală de dincolo de ecrane

România medicală
de dincolo de ecrane

Există o Românie medicală dincolo de ecranul televizorului, al monitoru...