35,6% dintre respondenţii studiului „Impactul psihologic al pandemiei COVID-19 în populaţia supusă autoizolării/ carantinei”, publicat pe site-ul Spitalului Militar Central „Carol Davila”, au considerat nivelul de stres asociat regimului de carantină/autoizolare ca fiind moderat.
7% dintre cei care au răspuns chestionarului au considerat ca fiind insuportabil nivelul de stres indus de (auto)izolare/carantină iar 10,6% ca fiind nesemnificativ.
Interacţiunea cu ceilalţi membri ai familiei aflaţi în autoizolare a fost metoda preferată de a face faţă situaţiei (17%), urmată de, în ordine descrescătoare, Internet – reţele sociale (13,4%), televiziune – programe de divertisment (12%), lectură (11%), grădinărit (9%), Internet – divertisment (6%), Internet – jocuri online (3,8%), televiziunea – programele de ştiri (3,6%), fumat (3,5%), activităţi sportive la domiciliu (3%), activităţi religioase efectuate la domiciliu (3%), rebus/integrame/sudoku (2,6%), bricolajul (2,3%), Internet – programe educaţionale (2%), jocuri de societate cu ceilalţi membri ai familiei aflaţi în autoizolare (1,6%), Internet – cumpărături, altele decât cele de strictă necesitate (1%), televiziune – programe culturale (1%) şi consumul alcool (0,75%).
Potrivit studiului, cei izolaţi au continuat să comunice cu apropiaţii cu ajutorul telefonului (44,5%), prin reţelele de socializare pe telefonul mobil (43,5%) sau pe alte mijloace electronice (laptop/tabletă/desktop) (10,1%).
Cei mai mulţi s-au informat în legătură cu pandemia COVID-19 de pe Internet (site-uri oficiale) (57,5%), televiziune (31,3%), Internet – bloguri, site-uri neoficiale (5,3%), presă (3,8%) şi alte surse (1,1%).
Foarte mulţi au spus că petrec zilnic maxim o oră pentru a se informa în legătură cu pandemia COVID-19 (71%), în timp ce 25% petrec între una şi 5 ore pe zi în acest scop.
Datele referitoare la efectul (auto)izolării şi al carantinei în planul funcţionării cotidiene şi în cel al stării de sănătate mentală au fost culese prin intermediul unui chestionar online care a putut fi completat de respondenţi în perioada 21.03 – 20.04.2020. Timp de o lună au fost colectate 941 de răspunsuri la chestionarul online, iar răspunsurile au fost analizate după primele două săptămâni şi la finalul perioadei de completare.
Chestionarul intitulat „Impactul psihologic al pandemiei Covid-19 în populaţia supusă autoizolării/ carantinei” a putut fi accesat la adresa https://www.surveymonkey.com/r/8T35DCX. Chestionarul a fost compus din 34 de întrebări, cu un timp de completare de 10-15 minute. Au fost luate în calcul răspunsurile complete, ale persoanelor care au completat 100% întrebările.
Respondenţii au fost adulţi (81,5%), vârstnici (17,5%) şi adolescenţi (1%), provenind din mediul urban (86%) sau rural (14%), atât din România (97,3%), cât şi din diaspora (Marea Britanie, Germania, Austria, Canada, Republica Moldova, Tunisia, Belgia, Cehia, Spania, Cipru, Portugalia, Italia şi SUA – 2,7%).
Respondenţii au fost de sex feminin (81%) sau masculin (19%), iar statutul lor marital a fost căsătorit(ă) – 54,7%, necăsătorit(ă) – 23,7%, văduv(ă) – 8,6% sau divorţat(ă) – 13%.
Persoanele care au completat chestionarul se aflau în cea mai mare parte în autoizolare cu scop profilactic (68%), în carantină (6,5%) sau izolare (simptomatic) (3%), pe o durată de o săptămână (11,5%), două săptămâni (8,5%) sau mai mult de 14 zile (80%) (Q2, Q3).
Respondenţii făceau parte din personalul medical (10,5%), personalul implicat în menţinerea ordinii publice şi a siguranţei naţionale (1,2%), erau persoane care prestau activităţi comerciale (5,3%) ori făceau parte din alte categorii care implică un risc profesional de contactare a COVID-19 (12,3%).
Cei care nu se regăseau în niciuna dintre categoriile anterior menţionate reprezentau 70,7% din total. Pregătirea profesională a persoanelor chestionate era de nivel universitar (43,4%), postuniversitar (24,6%) sau liceal (19,2%).
Dintre respondenţi, 3% aveau tulburări psihice aflate în tratament, iar 13% prezentau afecţiuni somatice.
Cercetarea a fost realizată independent, nefiind sponsorizată de nicio organizaţie guvernamentală, ONG sau entitate economică. Completarea chestionarului a fost anonimă, nefiind colectate date personale în cadrul acestei cercetări. Redactarea analizei a fost finalizată pe 26 aprilie 2020, conform informaţiilor de pe site-ul unităţii medicale.
Studiul a fost realizat de colonel medic dr. Octavian Vasiliu, medic primar psihiatru, psiholog clinician specialist, psihoterapeut specialist, Secţia Clinică Psihiatrie, Spitalul „Dr. Carol Davila”.
