Prim-vicepreședintele Comisiei de Sănătate a Parlamentului European, cunoscutul doctor Tudor Ciuhodaru, atenționează pe rețelele de socializare asupra pericolului necunoașterii măsurilor de protecție în cazul unui cutremur, în contextul în care multe dintre blocurile din marile orașe ale țării prezintă risc seismic iar majoritatea populației nu este educată și antrenată ca să știe cum să acționeze în caz de dezastre:
„Toți ar trebui să știm asta: în cazul unui cutremur major, Iașul ar putea fi cel mai afectat oraș, după Bucuresti.
Azi, la 47 ani de la marele cutremur, 10% dintre locuitori (28.000) trăiesc în 196 de blocuri cu risc seismic, dintre care 62 blocuri încadrate la gradul I. Câte blocuri a reabilitat primăria în ultimele mandate? Care e planul primăriei pe următorii ani?
Toți ar trebui să știm asta. Ce să (NU) faci în caz de cutremur. Mic ghid de supravieţuire în caz de cutremur.
NB. În Iaşi un cutremur de grad seismic ridicat pe durata nopții ar produce peste 9500 de victime și peste 30.000 de oameni ar rămâne fără adăpost. Asta doar conform simulărilor”….avertizează cunoscutul medic urgentist.
Specialistul oferă câteva sfaturi extrem de utile care, în situațiile menționate, ar putea salva viațile celor care știu cum să procedeze în momentele critice:
1. În casă: dacă te afli într-o clădire rămâi acolo şi protejează-te! Procedurile recomandate în Japonia şi Statele Unite („duck, cover and hold”) sunt simple şi asigură protecția individuală prin trei mişcări simple: ghemuit, acoperit şi protejat.
E preferabil să vă ghemuiţi cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme şi să vă acoperiţi capul cu braţele sau palmele, pentru protecţie. Vă puteţi asigura protecţie suplimentară adăpostindu-vă lângă diverse obiecte solide, ce vă pot proteja, lăsând un spaţiu gol lângă ele în caz de prăbușire, şi cât mai departe de ferestre.
Cel mai sigur este spaţiul dintre două obiecte mari (între 2 paturi, două maşini, între două rânduri de birouri) ce delimitează aşa zisul triunghi al supravieţuirii sau lângă un obiect mare, voluminos, cum ar fi maşina de spălat, frigiderul, aragazul, lângă piciorul patului, în faţa unei canapele, lângă piciorul unei grinzi.
a) Dacă sunteţi în bucătărie, în primul rând închideti aragazul şi depărtaţi-vă de bufetul din care poate cădea vesela.
b) Dacă sunteţi în pat, rămâneţi acolo şi acoperiţi capul cu o pernă. Pe peretele lângă care este aşezat patul nu e recomandat să aveţi tablouri grele sau alte obiecte care v-ar putea răni în caz de cutremur.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Pe durata cutremurului nu este recomandată evacuarea, mai ales din clădirile mari, întrucât ieşirea este dificil de găsit iar scările au risc crescut de prăbuşire. Tocul uşii nu vă oferă protecţie dacă nu este încadrat în structura clădirii.
2. Pe stradă: Căutaţi spaţii cât mai largi şi asiguraţi protecţia individuală. Nu staţiona lângă clădiri, mai ales cele cu multe structuri care se pot prăbuşi în timpul şi după cutremur, precum ornamente, tencuiala, coşuri sau ţigle.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Sub nicio formă nu vă adăpostiţi sub balcoane sau stâlpii de înaltă tensiune.
3. În maşină: opriţi maşina la distanţă de clădiri sau de stâlpii de pe marginea străzii.
Ce să nu faceţi? Atenţie!!! Evitaţi apropierea benzinăriilor sau a stâlpilor de înaltă tensiune.
4. În locuri publice aglomerate (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de şedinte) nu alergaţi către ieșire. Îmbulzeala produce mai multe victime decât cutremurul. Staţi calm şi liniştiţi-vă şi vecinii.
Ce ar trebui să avem pregătit în trusa de supraviețuire: apă, alimente uşoare şi compacte (bomboane cu zahăr, biscuiţi uscaţi), medicamente personale, analgezice şi antiseptice, telefon mobil, lanternă, baterii, fluier, aparat de radio şi actele personale.
Şi nu în ultimul rând, aţi văzut şi dumneavoastră, nu suprasolicitaţi reţelele de telefonie. S-ar putea ca cineva să aibă nevoie urgentă de 112. Daţi cel mult un sms ca să confirmaţi celor dragi că sunteţi bine.
Dr. Tudor Ciuhodaru: „Noţiunile de prim ajutor trebuie să fie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţirii”
Cunoscutul medic urgentist subliniază faptul că, „pentru o reală eficienţă, noţiunile de prim ajutor trebuie să fie cunoscute precum alfabetul sau tabla înmulţirii”: „Repetitio mater studiorum est. Predarea acestor ore de educaţie pentru sănătate ne va permite să ştim cum să acţionăm atât pentru a ne proteja pe noi cât şi pentru a-i salva pe alţii. Legea mea privind orele de educaţie pentru sănătate este deja depusă în parlament.
Mulțumesc tuturor celor care m-au susținut, mă susțin și mă vor susține în continuare.
Din păcate unii s-au mulțumit cu foarte puțin în ultimii ani. Trebuie ca Iașul să devină din nou un oraș sănătos. Eu zic că se poate. Voi?” – transmite dr. Tudor Ciuhodaru pe pagina sa de Facebook.
INCDFP: 47 ani de la cutremurul din 1977
Ziua de 4 martie a devenit marcantă începând cu 1977, zi care a rămas în memoria multor oameni: 47 de ani au trecut de la marele cutremur (magnitudine 7,4 Mw; 94 km adâncime) care a zguduit întreaga țară și regiunile învecinate, producând cele mai mari pierderi din istoria României, amintește Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).
- 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
- 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
- 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova,
- 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national,
- 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
- 763 de unități industriale au fost afectate,
- 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale – 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,
- 6 clădiri ale universităților , 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
- 23 de județe au fost grav afectate.
INCDFP: Cutremurele nu pot fi prezise
„Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, fie peste 1 an, 5, 10 sau 30 de ani. Este important să învățăm din lecțiile trecutului: cutremurele din 1940, 1977, 1986 (Mw 7,1) 1990 (Mw 6,9). O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major” – transmit specialiștii INCDFP.
Ieri, instituția a organizat Turul ghidat „Bucureștii și Cutremurele”, o rememorare a tragediei din 1977, în cadrul căruia am spus povestea clădirilor care s-au prabușit, dar și a celor cu bulina roșie, vulnerabile seismic.
Puteți să urmăriți documentarul institutului despre acest cutremur:
De asemenea, vă recomandăm următoarele resurse educaționale, pentru a fi mai pregatit la cutremur:
- 𝑬𝒙𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕̦𝒊𝒂 𝑴𝒐𝒃𝒊𝒍𝒂̆ 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑪𝒖𝒕𝒓𝒆𝒎𝒖𝒓𝒆 (𝑴𝑶𝑩𝑬𝑬): https://mobee.infp.ro
- 𝑹𝒆𝒕̦𝒆𝒂𝒖𝒂 𝑺𝒆𝒊𝒔𝒎𝒊𝒄𝒂̆ 𝑬𝒅𝒖𝒄𝒂𝒕̦𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒂̆ 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒂 (𝑹𝑶𝑬𝑫𝑼𝑺𝑬𝑰𝑺): http://www.roeduseis.ro
- Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență „𝑭𝒊𝒊 𝒑𝒓𝒆𝒈𝒂̆𝒕𝒊𝒕” a DSU: https://fiipregatit.ro/
- Turul ghidat digital „𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒊𝒊 𝒔̦𝒊 𝒄𝒖𝒕𝒓𝒆𝒎𝒖𝒓𝒆𝒍𝒆”: https://tinyurl.com/bucurestiisicutremurele.
- Harta interactivă „𝑹𝒊𝒔𝒄𝒖𝒍 𝒔𝒆𝒊𝒔𝒎𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔̦𝒕𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊”: https://tinyurl.com/riscseismicbucuresti
- 𝑪𝒂𝒏𝒂𝒍𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒀𝒐𝒖𝑻𝒖𝒃𝒆 𝒂𝒍 𝑰𝑵𝑪𝑫𝑭𝑷, unde pot fi găsite documentarele „Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940 și 4 martie 1977”, precum și răspunsuri video la întrebări frecvente despre cutremure: www.youtube.com/@INFP_NIEP ,
- 𝑨𝒓𝒉𝒊𝒗𝒂 𝒇𝒐𝒕𝒐 a efectelor cutremurelor din România: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums
- 𝑫𝒐𝒄𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒔𝒄𝒂𝒏𝒂𝒕𝒆 despre cutremure, de interes seismologic și ingineresc: https://prequake.infp.ro/ro/documente-istorice-cutremure/
