Stau ascunși în ADN-ul nostru de mii sau milioane de ani și ne-ar putea ajuta organismul să lupte împotriva cancerului, relatează autorii unei cercetări publicate în revista Nature: un studiu realizat de Institutul Francis Crick susține că rămășițele latente ale unor viruși vechi de milioane de ani sunt trezite atunci când celulele canceroase scapă de sub control iar acest lucru ajută în mod neintenționat sistemul imunitar să țintească și să atace tumora – relatează BBC.
Cercetarea, rezultat din studiul TracerX, a urmărit cancerele pulmonare într-un detaliu fără precedent iar săptămâna aceasta a arătat capacitatea „aproape infinită” a bolii de a evolua ceea ce i-a determinat pe autorii care au condus studiul să solicite mai multă atenție asupra prevenirii, tocmai pentru că este atât de greu de oprit.
Descoperirea ar putea ajuta la realizarea unor vaccinuri pentru tratarea sau prevenirea cancerului
Cercetătorii au observat o legătură între o rată mai bună de supraviețuire a oamenilor cu cancer pulmonar și o parte a sistemului imunitar – celule B – care se adună în jurul tumorilor și produc anticorpi. Ele sunt mai bine cunoscute pentru rolul lor în lupta împotriva infecțiilor, cum ar fi Covid; o serie de experimente complicate folosind mostre de la pacienți și teste pe animale au arătat că încă încercau să lupte împotriva virușilor.
„S-a dovedit că anticorpii recunosc rămășițe din ceea ce ce poartă numele de retrovirusuri endogene”, menționează pentru sursa citată profesorul Julian Downward, director asociat de cercetare la Institutul Francis Crick, referindu-se la faptul că retrovirusurile pot strecura, printr-un truc ingenios, o copie a instrucțiunilor lor genetice în interiorul nostru.
Astfel, mai mult de 8% din ceea ce credem ca deține ADN-ul uman numără, de fapt, astfel de origini virale; o parte dintre aceste retrovirusuri au devenit un element fix al codului nostru genetic în urmă cu zeci de milioane de ani și sunt împărtășite cu rudele noastre evolutive, marile maimuțe în timp ce altele ar fi intrat în ADN-ul nostru cu câteva mii de ani în urmă.
Anticorpii invocă părți ale sistemului imunitar care ucid celulele infectate
Potrivit specialiștilor, unele dintre aceste informații străine au fost, de-a lungul timpului, cooptate și servesc unor scopuri utile în interiorul celulelor noastre, dar altele sunt strict controlate pentru a opri răspândirea lor.
Însă, în interiorul unei celule canceroase se produce haos atunci când acesta crește necontrolat și se pierde controlul strâns, cândva, asupra acestor viruși străvechi pentru că aceste informații genetice străvechi nu mai sunt capabile să resusciteze viruși întregi dar pot crea fragmente de viruși care sunt suficiente pentru ca sistemul imunitar să detecteze o amenințare virală.
„Sistemul imunitar este păcălit să creadă că celulele tumorale sunt infectate și încearcă să elimine virusul, așa că este un fel de sistem de alarmă”, menționează profesorul George Kassiotis, șeful Imunologie Retrovirală la un centru de cercetare biomedicală.
Potrivit acestuia, anticorpii invocă alte părți ale sistemului imunitar care ucid celulele infectate; la rândul său, sistemul imunitar încearcă să oprească un virus dar în acest caz elimina celulele canceroase. Specialistul spune că este o inversare remarcabilă a rolului retrovirusurilor care, anterior, „ar fi putut cauza cancer unor strămoși ai noștri” din cauza modului în care ne invadează ADN-ul, dar acum ne protejează de cancer.
Speranțe pentru un viitor vaccin împotriva celulelor canceroase
Dr. Claire Bromley, de la Cancer Research UK, a declarat pentru BBC: „Toți avem ADN viral vechi în genele noastre, transmis de la strămoșii noștri, iar această cercetare fascinantă a evidențiat rolul pe care îl joacă în cancer și modul în care sistemul nostru imunitar poate recunoaște și distruge celule canceroase.”
Sunt necesare însă tot mai multe studii pentru a dezvolta un vaccin împotriva cancerului; „cu toate acestea, acest studiu se adaugă la corpul tot mai mare de cercetări care ar putea într-o zi să vadă această abordare inovatoare a tratamentului cancerului să devină realitate” – a conchis cercetătorul.
