Guvernul a adoptat, în cadrul ședinței de guvern de astăzi, studiul de fundamentare pentru construirea, în parteneriat public-privat, a primei bănci de sânge, plasmă umană şi celule stem din România. În continuare, Comisia Națională de Strategie și Prognoză va atribui contractul de parteneriat public-privat.
Valoarea aproximativă a investiției este de 180 de milioane de euro fără TVA, iar durata estimată de realizare și operare a proiectului este de 35 de ani.
”Banca națională de sânge, plasmă umană și celule stem va fi alcătuită din fabrica de procesare a plasmei umane care reprezintă 70% din valoarea totală a investiției, respectiv 594 milioane lei, fără TVA, adică contravaloarea lucrărilor de construcții și a echipamentelor și dotărilor, laboratorul și depozitul central al băncii, care reprezintă 12% din valoarea totală a investiției, respectiv 106 milioane lei, fără TVA, contravaloarea lucrărilor de construcții și a echipamentelor și dotărilor, și centrele de transfuzii, cele de colectare plasmă și centrele de colectare celule stem și măduvă osoasă a căror modernizare necesită investiții reprezentând 7% din valoarea totală a investiției, adică 63 milioane lei, fără TVA. Totodată, în cadrul proiectului se are în vedere și transferul de tehnologie – licențe de producție, patente, atestate și certificări – care reprezintă 11% din valoarea totală a investiției”, potrivit documentului.
Potrivit Guvernului, partenerul public va fi Ministerul Sănătății, prin Compania Națională Unifarm SA.
Partenerul privat va suporta costurile proiectului, mai exact costurile aferente lucrărilor de construcție și dotării cu echipamente, dar și costurile aferente activității de operare și întreținere curentă.
”Înființarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem, care va colecta și prelucra plasmă de la donatorii români, va asigura cantitățile necesare de derivate din plasmă și va garanta accesul pacienților români la terapiile potrivite. Totodată, se va obține o reducere semnificativă a costurilor suportate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea unor tratamente, care în prezent sunt efectuate în străinătate. Prin înființarea unei bănci naționale de sânge, plasmă umană și celule stem se vor moderniza 10 centre teritoriale de transfuzii sangvine, pentru a crește capacitatea de colectare. Astfel, se vor asigura cantitățile necesare de sânge și, mai ales, se va realiza o mai eficientă utilizare a sângelui prin implementarea sistemului modern de management al sângelui”, se adaugă în document.
Pacienții români au nevoie de plasmă!
În România sunt peste 8.000 de pacienți dignosticați cu afecțiuni rare, care necesită tratament cu medicamente derivate din plasmă umană. Organizația Mondială a Sănătății apreciază că mai există încă cel puțin 7.000 de persoane care suferă de boli rare, dar care încă nu sunt diagnosticate.
Deși există recomandări clare ale Comisiei Europene și ale Organizației Mondiale a Sănătății privind asigurarea terapiilor cu medicamente derivate din plasmă umană, România este una dintre puținele țări europene care în prezent nu are propria capacitate de colectare și de fracționare a plasmei pentru producerea imunoglobulinei, În momentul de față, însă, pacienții români sunt dependenți de import.
„În anul 2025 (n.r. la nivel mondial) se estimează un deficit în ceea ce privește imunoglobulina de aproximativ 40%. Pacienții își doresc acces la tratament, dar principala problemă a lipsei de acces la tratament este lipsa de materie primă, adică de plasmă. Și fără să recoltăm plasmă nu vom avea niciodată acces suficient la imunoglobulină și la tratament. Avem nevoie de o rezolvare rapidă să găsim soluţii cât mai rapid pentru a se colecta plasma în România, întrucât acest fapt este vital pentru pacienții noști. În lipsa unui tratament constant, corect și, bineînțeles, sigur, pacienții noștri mor”, a transmis Otilia Stanga, președintele Asociației Pacienților cu Imunodeficiențe Primare.
