O campanie de depistare a bolilor pulmonare, unică la nivel național, se va derula pentru o perioadă de 12 luni în județele București-Ilfov, Prahova, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu și Slobozia, în special în mediul rural, unde accesul persoanelor din categorii vulnerabile la servicii medicale este limitat: Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în parteneriat cu Asociația “Câștigă Viața” au demarat, luni, 3 aprilie, proiectul “Respiri Ușor” privind “Furnizarea de servicii de sănătate tip outreach în vederea îmbunătățirii prevenției pentru populația vulnerabilă din zone izolate”.
Proiectul amintit este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – „Provocări în sănătatea publică la nivel European”, cu un buget de 219.730 euro din care contribuția FABC este de 10%.
În deschiderea evenimentului, au subliniat importanța acestui demers Cezar Irimia – Președinte FABC și Coordonatorul Proiectului „Respiri Ușor”, Șef lucr. dr. Beatrice Mahler – Manager al Insitutului de Pneumologie ”Marius Nasta”, Dr. Bogdan Tănase – Managerul Institutului Oncologic Bucuresti, Manuela Vitu – Manager de Proiect și Raluca Bârzu – Președinte al Proiectului „Câștigă viață”.
Campania de depistare a bolilor pulmonare, unică la nivel național, se va derula pentru o perioadă de 12 luni.
Cum vor putea accesa cetățenii acest proiect
La dispoziția celor interesați de acest program a fost pus un call-center ce poate fi accesat la numărul de telefon 0760300900. Aici, pacienții vor găsi răspuns și în ccea ce privesște condițiile de înrolare în proiect.
În acest proiect, medicii de familie colaboratori îi vor chema pe cei din rândul pacienților arondați, pe cei care au risc de a prezenta o boală respiratorie.
„Dacă sunt din județele țintă, cetățenii pot apela call-center-ul iar navigatorul îi va orienta la ce cabinete de familie din teritoriul de care aparțin ar putea să meargă și să verifice dacă se încadrează conform criteriilor de vulnerabilitate medicală sau socială.
Singurul proiect destinat identificării din timp a bolilor pulmonare
Județele menționate nu vor fi acoperite integral, ci vor fi alese localități rurale cu comunități defavorizate”, a precizat Manuela Vitu, managerul Proiectului „Respiri Ușor”.
“Este singurul proiect care are ca scop depistarea cancerului pulmonar, a bolilor pulmonare obstructive cronice și a virozelor pulmonare idiopatice în rândul populației vulnarabile.
Prin acest proiect vom facilita accesul a 500 persoane din categoria celor vulnerabile din punct de vedere social și medical – dintre care 10% etnie rromă – la servicii medicale de depistare a afecțiunilor pulmonare.
Urmărim să identificam în stadii incipiente cancerul pulmonar și fibroza pulmonoară idiopatică, iar în implementarea proiectului vom colabora cu cabinetele medicilor de familie și cele ale pneumologilor din localitățile unde este identificat grupul țintă.
Pornim de la consultul primar realizat pe baza unui chestionar de risc elaborat în proiect, iar din cele 500 de persoane vom limita screeningul la 200 identificate cu risc înalt și suspiciuni grave de afecțiuni respiratorii. Acestia vor primi sprijinul psihologic dar mai ales financiar pentru a diagnostica precis boala” a adăugat reprezentatul proiectului amintit.
Pacienții care vor avea un diagnostic final vor intra în programele naționale de tratament
Dacă la nivel local nu există aparatura sau serviciile necesare, prin proiectul amintit se va asigura deplasarea și consultul pacienților la Institutul Oncologic Bucuresti sau la Institutul „Marius Nasta”, în funcție de necesități.
FABC, în calitate de promotor, va pune la dispoziție toata structura în sprijinul pacienților, începând de la echipa de asistenți sociali care identifică grupul țintă din județele selectate, apoi prin navigatorii de pacienți care îi vor conduce pe aceștia pe tot parcursul diagnosticării, până la intrarea pe tratament.
„FABC transmite că va pune la dispoziție și o platformă electronică unde vor fi îngregistrate toate datele în urma consultului și analizelor, astfel încât să avem date pentru fiecare pacient, în fiecare moment”, a mai subliniat Manuela Vitu.
Necesitatea implementării proiectului de screening într-un plan național împotriva cancerului
„Știm bine că, în România, cancerele bronho-pulmonare sunt depistate tardiv: de la suspiciune la diagnostiocare concretă durează cinci-șase luni și ne-am hotărât să luăm o poziție față de acest lucru.
Mulți cetățeni cu suspiciuni legate de acest cancer nu mai ajungeau să fie diagnosticați pentru că pierdeau lupta cu boala.
Am vrut să reducem acești timpi în care pacientul să fie diagnosticat mai repede și să-i dăm o șansă în plus la viață.
Ne propunem să dam o statistică la final de proiect și să determinăm cumva Ministerul Sănătății să elaboreze un Plan Național de Screening pentru cancere bronho-pulmonare, care este prevăzut și în Planul Național de Combatare a Cancerului.
Și sperăm ca acesta să demareze și aceste planuri de screening, ca pe niște componente ale sale”, a precizat Cezar Irimia, președinte FABC.
O metodă cu rezultate confirmate
„Despre aceasta metodă de citylowdose despre care noi am aflat cu mulți ani în urmă, care se desfașura în câteva regiuni din Germania sau SUA, am luat acest model și ne-am propus să depistăm în fază incipientă cancerele bronho-pulmonare.
Croația are deja un Plan național de Depistare a Cancerului Pulmonar în fază incipientă, Germania lucrează la un astfel de plan, iar noi sperăm c,a în urma acestui proiect, să determinăm autoritățile să se uite către acestă metodă care dă rezultate, iar pacientul nu va trebui să mai aștepte șase luni pentru a-și afla diagnosticul”, a mai subliniat reprezentantul FABC.
„Denumirea proiectului – Respiri Ușor – este un titlu generic care se adresează tuturor bolilor pulmonare. Ca incidență, în țara noastră, avem în ultima statitsică oferită de Globocan 12.122 de noi diagnosticați cu cancere bronho-pulmonare, din care 10.779 pierd lupta cu boala. Deci, un procent de 89% decese din rândul celor nou diagnosticați doar în primul an. Se pot pierde toți dacă nu vom avea acces la investigații de ultimă generație, la medicații noi care pot face, de multe ori, diferența între viață și moarte“, a mai menționat Cezar Irimia.
Lipsa posibilităților de diagnosticare a cancerului pulmonar determină o statistică a morții îngrijorătoare
„Pacienții ajung atât de grav la spital, încât nu au capacitatea de a fi supuși bronhoscopiei pentru a putea fi diagnosticați. Ajung cu insuficiență respiratorie și cu forme severe de boală care, și dacă ajungi până la urmă bronhoscopia, să ai piesa bioptică, să intri apoi în procesul de diagnostic de laborator anatomo-patologic, nu mai au indicație de tratament oncologic”, a exemplificat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumologie ”Marius Nasta”.
„Este o sursă mare de mortalitate. Trebuie luat în calcul nu doar faptul că este prima sursă de mortalitate la nivel mondial. Este unul dintre cele mai agresive cancere și cele mai sub-diagnosticate. Și aici constat faptul că avem la dispoziție terapii extrem de scumpe pentru cancerul pulmonar – mă refer la imunoterapii care costă statul român mii euro pe lună, dar pacienții români nu au acces la metode moderne de diagnostic.(…)
Chiar dacă regiunea București-Ilfov este una dezvoltată, totuși este pe de-o parte și una dintre cele mai poluate regiuni. Iar poluarea cu particule sub 5 nanomicroni este factor de risc recunoscut pentru cancerul bronho-pulmonar, la care se adaugă prevalența și incidența mare a fumatului ca și obicei în această zonă.
Din punctul meu de vedere, în această regiune este o mare populație la risc pentru cancer pulmonar și de undeva trebuie început acest proiect pilot de screening ale cărui rezultate așteptăm să le vedem”, a declarat managerul Institutului Oncologic Bucuresti, dr. Bogdan Tănase.
