Acoperirea universală cu servicii de sănătate, un obiectiv încă greu de atins

Ziua mondială a sănătății, celebrată anual la 7 aprilie, are un mesaj simplu și direct anul acesta: sănătatea este un drept al omului – a venit vremea să asigurăm sănătate pentru toți. Acoperirea universală cu servicii de sănătate presupune ca toți oamenii să aibă acces la serviciile de sănătate de calitate de care au nevoie atunci când au nevoie, acolo unde au nevoie și fără ca acestea să fie o povară financiară.

Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cel puțin jumătate din populația lumii nu primește serviciile de sănătate de care are nevoie, iar aproximativ 100 de milioane de oameni ajung în sărăcie extremă în fiecare an din cauza cheltuielilor din buzunarul propriu pentru servicii de sănătate.

 

Medicina primară, un pas esențial în asigurarea universală a serviciilor de sănătate

 

„În prezent, jumătate din populația lumii nu are acces la servicii de sănătate esențiale. Milioane de femei nasc fără un ajutor de specialitate, milioane de copii nu sunt vaccinați împotriva unor boli care ucid, iar milioane de oameni suferă și mor pentru că nu pot primi tratament pentru HIV, tuberculoză și malarie. În 2019, această realitate nu este acceptabilă”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS, într-un mesaj transmis de Ziua mondială a sănătății.

Totodată, dr. Tedros s-a referit și la pașii înainte realizați pentru a atinge acoperirea universală cu servicii de sănătate. Astfel, în octombrie 2018, a fost semnată Declarația de la Astana pentru asistența medicală primară. Un sistem de sănătate cu o asistență medicală primară puternică oferă rezultate mai bune în domeniul sănătății, eficiență și o calitate îmbunătățită a îngrijirii.

Totodată, statele lumii s-au angajat, prin obiectivele de dezvoltare durabilă, să asigure acoperirea universală cu servicii de sănătate până în anul 2030. Pentru a atinge ținta propusă, este nevoie ca încă un miliard de oameni să beneficieze de asigurarea serviciilor medicale în următorii cinci ani, arată directorul general OMS.

Organizația Mondială a Sănătății atrage însă atenția că este nevoie de date pentru a înțelege cine nu are acces la servicii de sănătate și pentru a putea ajuta aceste persoane. Nu știm date precum: sexul, vârsta, veniturile, localizarea, educația sau alți factori care afectează accesul la servicii de sănătate.

 

De ce este nevoie de o medicină primară puternică

 

Medicina primară ar trebui să fie primul nivel de contact cu sistemul de sănătate, acolo unde indivizii, familiile și comunitățile primesc cea mai mare parte a îngrijirilor de sănătate – de la promovarea sănătății și prevenție la tratament, reabilitare și îngrijiri paliative, cât mai aproape de locul în care trăiesc.

Medicina primară are în principal rolul de a îi ajuta pe oameni să-și mențină starea de sănătate și de bunăstare, nu atât de a trata o anumită boală sau tulburare, este unul din mesajele importante transmise de OMS cu această ocazie. La medicul de familie sunt satisfăcute numeroase nevoi de sănătate care apar de-a lungul vieții, precum screeningul unor afecțiuni, vaccinarea, obținerea de informații pentru prevenirea bolilor, planificarea familială, tratamentul pe termen scurt și lung al afecțiunilor, coordonarea cu alte niveluri de îngrijire, reabilitarea.

Totodată, medicina primară este cost-eficientă și echitabilă în asigurarea serviciilor de sănătate. Dovezile existente arată că un sistem de sănătate cu o medicină primară puternică obține rezultate mai bune, este cost-eficient și îmbunătățește calitatea îngrijirilor.

 

În România, 10% din populație nu are asigurare de sănătate

 

Cele mai multe țări europene au implementat acoperirea universală cu servicii de sănătate, cu includerea consultațiilor medicale de specialitate, a testărilor paraclinice și a spitalizărilor. Totuși, în unele țări acoperirea serviciilor de sănătate nu este universală.

Astfel, în Irlanda, doar 50% din populație este acoperită de asigurările obligatorii de sănătate, iar Grecia a implementat abia din anul 2016 acoperirea universală cu servicii de sănătate, incluzând și restul de 10% din persoanele rămase neasigurate.

România, Bulgaria și Cipru încă au 10% din populație neacoperită cu servicii gratuite de sănătate, conform raportului OECD, deși în aceste țări sunt asigurate în mod universal urgențele și terapia intensivă, precum și tratamentul bolilor transmisibile. Deși asigurarea de sănătate este obligatorie în România, în anul 2017 doar 89% din populația avea asigurare, arată datele din raportul Health at a Glance publicat de OECD la finalul anului trecut.

 

Mesaje festiviste pentru publicul din România

 

Cu prilejul Zilei mondiale a sănătății, mesajul transmis de Sorina Pintea, ministrul sănătății, este mai degrabă festivist decât în căutare de soluții pentru populația neasigurată. Astfel, ministrul ne reamintește că sănătatea este „cel mai de preț bun al nostru” și ne spune că „sistemul suntem noi și de fiecare dintre noi depinde să îl facem mai bun”.

Sorina Pintea crede că „Numai împreună cu toții – pacienți, cadre medicale, autorități sanitare, autorități locale – vom putea avea grijă de sănătatea noastră și vom putea aduce schimbarea, vom putea schimba mentalitățile”.

Totodată, oficialul român are un mesaj către profesioniștii din sănătate: „Am încredere în cei care au grijă de sănătatea noastră, în cadrele medicale. Astăzi este ziua în care, mai mult ca niciodată, trebuie să ne aducem aminte de efortul pe care îl faceți zilnic pentru a veghea sănătatea noastră”. Acesta este dublat de un mesaj pentru pacienți: „Le transmit să fie încrezători în cadrele noastre medicale și în eforturile depuse de noi pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate și medicamente”.

1 comments

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.