Unul din 20 de decese a fost cauzat de abuzul cronic de alcool în anul 2016, potrivit unui raport publicat la 21 septembrie de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Alcoolul a provocat trei milioane de decese, din care trei sferturi în rândul bărbaților, fiind responsabil de 5% din povara îmbolnăvirilor la nivel global.
Abuzul de alcool afectează populația prin inducerea actelor de violență soldate cu vătămări corporale, precum și cauzarea bolilor mintale și chiar cancerului sau accidentelor vasculare cerebrale. De aceea, OMS recomandă inițierea unor măsuri de combatere a consumului cronic de alcool la nivel global, care a ajuns la niveluri îngrijorătoare mai ales în Europa și cele două Americi.
Europa, în fruntea listei
28% din decesele cauzate de alcool au fost urmarea leziunilor din accidente rutiere, acte de suicid sau conflicte interpersonale. Bolile digestive cauzate de alcool au fost responsabile de 21% din decese, iar cele cardiovasculare de 19%. Restul de 32% din decesele provocate de consumul cronic de alcool au fost în contextul dezvoltării unor boli infecțioase, psihiatrice sau cancerului.
Europa are cea mai mare rată a prevalenței bolilor cauzate de consumul cronic de alcool, deși aceasta este cu 10% mai scăzută decât în anul 2010. Aici se găsesc 18,3% din cazurile globale, din care 14,8% la bărbați și 3,5% la femei. Cele două Americi sunt zonele care urmează îndeaproape, având 11,5% din cazuri întâlnite la bărbați și 5,1% din cazurile întâlnite la femei.
În total, 237 de milioane de bărbați și 46 de milioane de femei suferă de boli asociate consumului cronic de alcool. Mai mult de jumătate din populație consumă alcool în Europa, America de Nord și America de Sud și zona Pacificului de Sud. În ultimele trei zone, consumul este estimat că va crește în următorii zece ani. La nivel global, mai mult de un sfert din adolescenții între 15 și 19 ani consumă alcool.
33 de grame
Consumul mediu este de 33 de grame de alcool pur, echivalentul a două pahare de vin de 150 ml, 750 ml de bere sau două shoturi (80 ml) de băuturi spirtoase. Mai mult de 45% din consumul de alcool pur este sub forma băuturilor spirtoase, berea fiind consumată în proporție de 34% (în termeni de alcool pur), iar vinul în 12% din cazuri.
În Europa, consumul de băuturi spirtoase a scăzut cu 3% din 2010, acesta fiind motivul care a dus la scăderea generală a consumului de alcool. Berea și vinul au fost consumate în cantități mai mari, dar mai mult de jumătate din persoanele cu vârste de peste 15 ani s-au abținut de la consumul de alcool în ultimele 12 luni.
Măsuri pentru combaterea consumului
Printre măsurile de combatere a consumului cronic de alcool propuse de OMS se află creșterea taxelor la băuturile din alcool, impunerea unor restricții în privința publicității la alcool și scăderea disponibilității băuturilor alcoolice. Unele măsuri sunt deja implementate în țările dezvoltate, folosind strategii ce implică interzicerea discountului pentru volum și a altor reduceri de preț sau interzicerea publicității. OMS recomandă și țărilor mai slab dezvoltate să implementeze astfel de măsuri, pentru a atinge ținta propusă în 2025 de reducere a consumului de alcool cu 10% față de nivelul din 2010.
Conform unui raport OMS mai vechi, în 2016, în România, consumul mediu de alcool pur a fost de 13,7 litri, țara noastră fiind clasată pe locul al cincilea în lume în această privință, la egalitate cu Cehia. Lituanienii au consumat cel mai mult alcool în 2016, 18,2 litri pe cap de locuitor, fiind urmați de cetățenii din Belarus, Moldova și Rusia. Media europeană a fost de 10,3 litri.
