Între 5.000 și 10.000 de oameni din întreaga lume suferă de amiloidoză ereditară tip transtiretină (ATTR). ATTR este o boală genetică rară determinată de depunerea de fibrile de amiloid formate din variante patologice ale transtiretinei.
26 de români diagnosticați cu amiloidoză ereditară tip trastiretină
În România, ATTR este aparent mai rară, dar și mai puțin diagnosticată. În țara noastră, 26 de oameni au această afecțiune, iar cei mai mulți dintre ei (20) sunt în județul Suceava. Între cele 26 de cazuri, 20 prezintă mutația Glu54Gln, trei au mutația Val30Met, doi au mutația Glu89Lys, iar un pacient prezintă mutația Val122Ile. Un lucru important este faptul că mutația Glu54Gln pare să fie întalnită numai la pacienții din România, aceasta fiind pentru prima dată descrisă în 2012 de către prof. dr. Daniel Coriu, directorul Centrului de hematologie și transplant medular din Institutul Clinic Fundeni. Toți pacienții cu amiloidoză tip transtiretină cu mutația Glu54Gln sunt din județul Suceava, în zona Todirești.
Problema pacienților care au această boală a fost pe larg dezbătută în cadrul simpozionului științific „Diagnosticul și tratamentul amiloidozelor”, care s-a desfășurat la Suceava în data de 12 aprilie. Prof dr. Daniel Coriu, coordonatorul simpozionului, a explicat că boala este cauzată doar de factori genetici, care se transmit ereditar în familie și nu are nicio legătură cu factorii din mediul înconjurător. Potrivit lui Coriu, în urma studiilor efectuate până în prezent în localitatea suceveană Todirești, nu s-a putut stabili de ce acolo s-au produs cele mai multe mutații genetice.
În mod normal, transtiretina este o proteină serică cu rol de transportor pentru tiroxină și vitamina A, este sintetizată predominant în ficat și se găsește în ser sub formă de tetramer. În cazul mutației genei TTR, apare destabilizarea tetramerului, iar monomerii liberi suferă modificări conformaționale ce determină agregarea sub forma de fibrile de amiloid. Au fost identificate peste 120 de mutații în gena TTR, însă cea mai frecventă mutație este Val30Met. În zonele endemice, mutația Val30Met este cea mai întâlnită, în schimb, în zonele non-endemice, există o heterogenitate a mutațiilor TTR.
Diagnosticul ATTR
Boala debutează în jurul vârstei de 40 de ani. Diagnosticul este stabilit în urma unei anamneze minuțioase, cu o analiză a antecedentelor familiale pentru patologie neurologică (parestezii, tulburare de mers, imobilizare la pat), moarte subită, afectare cardiacă și alcătuirea arborelui genealogic. Evaluarea antecedentelor personale poate să scoată la iveală sindrom de canal carpian, tulburări de tranzit intestinal investigat pentru diverse alte patologii sau cardiopatie. Simptomele sunt în general paresteziile, tulburările de mers sau imobilizarea la pat, în funcție de stadiul bolii, edeme gambiere, dispnee de efort, palpitații și sincope, amețeală la trecerea în ortostatism din cauza hipotensiunii ortostatice, tulburare de tranzit intestinal, tulburări micționale, disfuncție erectilă, uscăciunea ochilor/gurii (sindrom sicca). Investigațiile necesită: analize de sânge generale (probe renale, hepatice – transaminaze, bilirubina, GGT, fosfataza alcalină, albumina serică), electroforeza proteinelor serice, imunofixarea proteinelor serice, dozarea imunoglobulinelor și a lanțurilor ușoare libere (pentru excluderea amiloidozei primare), evaluare neurologică (consult neurologic, electromiografie), evaluare cardiologică (ECG, NT-proBNP, troponină, ecocardiografie, scintigrafie cu 99mTc, eventual IRM cardiac), consult oftalmologic (test Schirmer), evaluarea hipotensiunii ortostatice, testarea sistemului nervos vegetativ (SudoScan).
„Esențiale pentru diagnosticul ATTR sunt secvențierea genei TTR (sau analiza PCR-RFLP pentru mutația Glu54Gln) și biopsia din grăsime abdominală/glanda salivară/mucoasa rectală pentru evidențierea depozitelor de amiloid (roșu de Congo pozitiv, birefringent în lumina polarizată). De menționat că toate aceste investigații sunt disponibile la Institutul Clinic Fundeni din București, unde există o echipă de medici din specialitățile: hematologie, cardiologie, neurologie, nefrologie, gastroenterologie, hemopatologie, biologie moleculară, imunochimie dedicată acestei boli”, a declarat profesorul Coriu.
Simpozionul de la Suceava a fost organizat de Societatea Română de Hematologie împreună cu Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” Suceava.
