Cu o rată a mortalității infantile care ne situează pe podiumul negativ al Uniunii Europene, disputând primul loc cu Bulgaria, România are un deficit cronic de medici neonatologi, specializare care înregistrează cel mai mare procent de posturi vacante raportat la posturile ocupate, respectiv 40%; totodată, vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării neonatologie este de opt ani, în condițiile în care aparatura medicală de ultimă generație face o diferență crucială în ceea ce privește salvarea nou-născuților cu prematuritate extremă sau cu patologii medicale grave – se precizează într-un anchetă realizată de Organizaţia Salvaţi Copiii.
„Puțină lume știe că cel mai mare risc de deces din viața unui copil este în perioada neonatală; aproximativ 50% din toate decesele copiilor au loc în primele 28 de zile de viață, iar reducerea spectaculoasă a numărului de decese la vârsta 0-1 an în ultimii 30 de ani nu este proporțională pentru toate subcategoriile de vârstă: mortalitatea neonatală a scăzut mult mai puțin comparativ cu celelalte etape de vârstă. Cu tot ceea ce s-a obținut înregistrăm încă indicatori de mortalitate infantilă dubli față de media UE, cauza principală (în mai mult de o treime din cazuri) fiind prematuritatea.
Suportul vital și îngrijirea unui prematur necesită luni de zile, experiență clinică și multă aparatură medicală performantă, care să substituie uterul matern și să permită supraviețuirea fără dizabilități. Vorbim de o specialitate medicală relativ nouă și în evoluție, care se sprijină pe progresul continuu științific și tehnologic în domeniul medical. Echipamentele medicale necesare în secțiile de terapie intensivă neonatală trebuie să fie foarte performante și upgradate periodic pentru a fi responsive la nevoile unor bebeluși de 24-25 săptămâni de gestație și 500 de grame”, explică, în context, Adriana Dan, Șef secție Neonatologie Spitalul Universitar de Urgență București.
Potrivit datelor amintite, doar 60% dintre posturile de medici neonatologi sunt ocupate, una din nouă nașteri e prin cezariană, 7% din nașteri provin de la mame minore. Nu în ultimul rând, aparatura medicală performantă face diferență vitală, în maternități și secții de neonatologie.
Reprezentanții organizației mai precizează:
– România are un deficit cronic de medici neonatologi, specializare care înregistrează cel mai mare procent de posturi vacante raportat la posturile ocupate, respectiv 40%;
– Cezarienele reprezintă 50% din totalul nașterilor, în timp ce rata prematurității este de 9%. Procentul cezarienelor este cu aproximativ 16% mai ridicat în cazul secțiilor de nivel 3;
– Rata mortalității infantile a urcat din nou, la 5,7 la mia de copii născuți vii, față de 5,2 anul anterior;
– Din anul 2010 și până în prezent, Organizația Salvați Copiii a dotat 122 de unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secții de pediatrie și Obstetrică-Ginecologie) din toate județele țării.
– Cezarienele reprezintă 50% din totalul nașterilor, în timp ce rata prematurității este de 9%. Procentul cezarienelor este cu aproximativ 16% mai ridicat în cazul secțiilor de nivel 3;
– Rata mortalității infantile a urcat din nou, la 5,7 la mia de copii născuți vii, față de 5,2 anul anterior;
– Din anul 2010 și până în prezent, Organizația Salvați Copiii a dotat 122 de unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secții de pediatrie și Obstetrică-Ginecologie) din toate județele țării.
Salvați Copiii România, care a inițiat în premieră în România cel mai complex program de dotare a maternităților și secțiilor de neonatologie, pune în dezbatere publică rezultatele unei anchete care relevă nevoile din sistemul neonatologic
Date din ancheta Salvați Copiii România realizată cu informații culese pentru anul 2021:
• Cel mai mare procent de posturi vacante raportat la posturile ocupate este în neonatologie – respectiv 40%.
• Postul de asistent social reprezintă a doua poziție din perspectiva procentului locurilor vacante, de 33%.
• Asistentele medicale de terapie intensivă neonatală necesită ani buni de formare și nu există un număr suficient raportat la numărul de pacienți și gravitatea cazurilor.
• Național, în 7% din totalul nașterilor mama este minoră, iar în 1% din cazuri mama are sub 15 ani.
• Cezarienele reprezintă 50% din totalul nașterilor, în timp ce rata prematurității este de 9%.
• Cel mai mare procent de posturi vacante raportat la posturile ocupate este în neonatologie – respectiv 40%.
• Postul de asistent social reprezintă a doua poziție din perspectiva procentului locurilor vacante, de 33%.
• Asistentele medicale de terapie intensivă neonatală necesită ani buni de formare și nu există un număr suficient raportat la numărul de pacienți și gravitatea cazurilor.
• Național, în 7% din totalul nașterilor mama este minoră, iar în 1% din cazuri mama are sub 15 ani.
• Cezarienele reprezintă 50% din totalul nașterilor, în timp ce rata prematurității este de 9%.
Procentul cezarienelor este cu aproximativ 16% mai ridicat în cazul secțiilor de nivel 3, comparativ cu secțiile de nivel 1 și cu 10% mai ridicat comparativ cu secțiile de nivel 2. Faptul este explicabil, pornind de la complexitatea mai ridicată a cazurilor adresate unităților de nivel 3.
De asemenea:
• Vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării obstetrică este de 11 ani. Necesarul mediu, exprimat pe unitate sanitară, de echipamente medicale este cel mai ridicat în cazul truselor de asistat nașteri fiziologice (6), surselor permanente de oxigen (6), sondelor endotraheale (4), pulsoximetrelor (4).
• Vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării neonatologie este de 8 ani. Necesarul mediu, exprimat pe unitate sanitară, de echipamente medicale este cel mai ridicat în cazul pulsoximetrelor (6), pompelor de perfuzie (4), monitoarelor (ECG, respirație, Sp02, temperatură, NIBP cu posibilitatea de înregistrare) (4), și sondelor de aspirație nou-născuți (4).
• Vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării neonatologie este de 8 ani. Necesarul mediu, exprimat pe unitate sanitară, de echipamente medicale este cel mai ridicat în cazul pulsoximetrelor (6), pompelor de perfuzie (4), monitoarelor (ECG, respirație, Sp02, temperatură, NIBP cu posibilitatea de înregistrare) (4), și sondelor de aspirație nou-născuți (4).
Din anul 2010 și până în prezent, Organizația Salvați Copiii a dotat 122 de unități medicale
Programul de combatere a mortalității infantile al Salvați Copiii România este centrat pe două componente: dotarea cu aparatură medicală a unităților medicale și lucrul în comunitățile vulnerabile, printr-o paletă de servicii sociale integrate, care să asigure accesul gravidelor și mamelor atât la servicii de sănătate, cât și la programe de educație și sprijin socio-economic.
Din anul 2010 și până în prezent, Organizația Salvați Copiii a dotat 122 de unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secții de pediatrie și Obstetrică-Ginecologie) din toate județele țării, cu peste 1.700 de echipamente vitale, investind peste 10 milioane de euro. Doar în 2023, Salvați Copiii a dotat peste 55 de unități medicale cu echipamente performante, asigurând supraviețuirea și tratamentul adecvat pentru cel puțin 60.000 copii.
„Programul de dotare a maternităților și secțiilor de terapie intensivă neonatală este unul prioritar pentru Salvați Copiii. Am făcut muncă de pionierat în domeniu și, după 14 ani, programul a devenit unul amplu, atât în comunitățile vulnerabile, cât și în ceea ce privește întărirea capacității spitalelor în salvarea și îngrijirea nou-născuților. Avem în medici cei mai buni parteneri și astfel reușim să sprijinim concret sistemul medical cu ceea ce este necesar, dar eforturile trebuie consolidate cu politici de sănătate coerente și care să corecteze disparitățile”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Organizația Salvați Copiii.
Echipa Salvați Copiii România, susținută de specialiști locali (medici de familie, asistenți sociali, mediatori sanitari), a creat din 2010 o rețea de incluziune socială și combatere a sărăciei prin asigurarea de servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local, astfel ajutând la creșterea accesului la servicii sustenabile și de calitate pentru mame, gravide, gravide minore și copii până în 5 ani.
Până în prezent, Salvați Copiii România a lucrat în 20 de județe, în 70 de comunități rurale defavorizate, cu 100.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani. De asemenea, doar în ultimii doi ani, ne-am implicat, alături de medici de renume, în organizarea a 17 cursuri de pregătire pentru medicii neonatologi privind ecografia și ventilația în îngrijirea nou-născutului prematur.
Recomandări Salvați Copiii în urma consultărilor cu medicii
Concluziile reprezentanților Salvați Copiii adresate factorilor de decizie vizează următoarele necesități:
• Realizarea unui registru național al nou-născuților prematur pentru a avea o imagine reală a fenomenului, a nevoilor de îngrijire foarte diferite de la un centru la altul și pentru a aloca resursele în concordanță. Acest lucru ar permite și elaborarea de standarde de îngrijire care să reducă discrepanțele între diferite regiuni.
• Realizarea unei baze de date electronice a numărului de locuri din TINN – din cadrul maternităților de grad 3.
• Mărirea numărului de paturi de terapie intensivă neonatală și post-terapie în maternitățile de nivel 3 care au inițiat demersuri în acest sens, cu asigurarea posibilității de a angaja și personal proporțional cu creșterea numărului de locuri de terapie intensivă/post-terapie.
• Înființarea în cadrul spitalelor de pediatrie sau de sine stătător a unor centre de îngrijiri paliative sau îngrijiri de lungă durată pentru pacienții cronici, întrucât maternitățile de grad 3 au puține locuri, dotare insuficientă și circuite epidemiologice greu de creat în situația îngrijirii unui pacient care depășește cu mult vârsta neonatală (3-6 luni) și greutatea de peste 5 kg, dar necesită suport al funcțiilor vitale.
• Dotarea sau extinderea secțiilor de TI din spitalele de pediatrie astfel încât să se scurteze timpul de așteptare, iar tratamentul malformațiilor și al complicațiilor chirurgicale să se facă prompt și cu rezultate bune.
• Redistribuirea numărului de locuri între compartimentele de TI/PM și normoponderali în maternitățile de grad 3, care au un număr mai redus de nașteri fiziologice și o rată a prematurității sau a internărilor în TINN foarte mare (14-15%).
• Înlocuirea echipamentelor din secțiile de terapie intensivă care au vechime de peste 10 ani cu tehnologii de ultimă oră.
• Numărul și distribuția medicilor și asistentelor medicale din secțiile de Neonatologie trebuie să fie proporțional cu capacitatea de îngrijire existentă.
• Mai multe ambulanțe de transport, mai bine dotate pentru a asigura transferul nou-născuților de la centrele de grad 1 și 2 la centrele de grad 3 la timp și în condiții cât mai bune. Este de preferat, însă, transferul in utero, adică al gravidei. Pe termen lung este necesară construcția de Unități de terapie intensivă neonatală în spitale noi, cu clădiri și circuite conforme cu standardele actuale europene.
• Realizarea unui registru național al nou-născuților prematur pentru a avea o imagine reală a fenomenului, a nevoilor de îngrijire foarte diferite de la un centru la altul și pentru a aloca resursele în concordanță. Acest lucru ar permite și elaborarea de standarde de îngrijire care să reducă discrepanțele între diferite regiuni.
• Realizarea unei baze de date electronice a numărului de locuri din TINN – din cadrul maternităților de grad 3.
• Mărirea numărului de paturi de terapie intensivă neonatală și post-terapie în maternitățile de nivel 3 care au inițiat demersuri în acest sens, cu asigurarea posibilității de a angaja și personal proporțional cu creșterea numărului de locuri de terapie intensivă/post-terapie.
• Înființarea în cadrul spitalelor de pediatrie sau de sine stătător a unor centre de îngrijiri paliative sau îngrijiri de lungă durată pentru pacienții cronici, întrucât maternitățile de grad 3 au puține locuri, dotare insuficientă și circuite epidemiologice greu de creat în situația îngrijirii unui pacient care depășește cu mult vârsta neonatală (3-6 luni) și greutatea de peste 5 kg, dar necesită suport al funcțiilor vitale.
• Dotarea sau extinderea secțiilor de TI din spitalele de pediatrie astfel încât să se scurteze timpul de așteptare, iar tratamentul malformațiilor și al complicațiilor chirurgicale să se facă prompt și cu rezultate bune.
• Redistribuirea numărului de locuri între compartimentele de TI/PM și normoponderali în maternitățile de grad 3, care au un număr mai redus de nașteri fiziologice și o rată a prematurității sau a internărilor în TINN foarte mare (14-15%).
• Înlocuirea echipamentelor din secțiile de terapie intensivă care au vechime de peste 10 ani cu tehnologii de ultimă oră.
• Numărul și distribuția medicilor și asistentelor medicale din secțiile de Neonatologie trebuie să fie proporțional cu capacitatea de îngrijire existentă.
• Mai multe ambulanțe de transport, mai bine dotate pentru a asigura transferul nou-născuților de la centrele de grad 1 și 2 la centrele de grad 3 la timp și în condiții cât mai bune. Este de preferat, însă, transferul in utero, adică al gravidei. Pe termen lung este necesară construcția de Unități de terapie intensivă neonatală în spitale noi, cu clădiri și circuite conforme cu standardele actuale europene.
Potrivit datelor finale ale INS, în anul 2022, rata mortalității infantile conservă discrepanțele majore dintre
județele țării
Rata mortalității infantile urcă din nou, la 5,7 la mia de copii născuți vii, față de 5,2 anul anterior, cu un vârf în județul Sălaj – 10,5 la mia de copii născuți vii – și un minim pentru municipiul București – 2,5 la mie, ceea ce consacră disparitățile uriașe care există în țară. Este de remarcat că creșterea mortalității infantile vine pe fondul unei prăbușiri a natalității: astfel, avem un număr de 178.233 de nou-născuți, față de 193.191 – în 2021, respectiv 206.826 – în 2020.
Top județe cu rata mortalității infantile ridicată:
1. Sălaj – 10,5 la mie
2. Mehedinți – 8,8 la mie
3. Brăila – 8,3 la mie
4. Hunedoara – 8,3 la mie
5. Mureș – 7,8 la mie
6. Suceava – 7,8 la mia de copii născuți vii.
Unde se înregistrează cea mai mică rată a mortalității infantile:
1. Municipiul București – 2,5 la mia de copii născuți vii
2. Ilfov – 3,3 la mie
3. Alba – 3,6 la mie
4. Ialomița – 3,9 la mie
5. Cluj – 4,5 la mie
6. Tulcea – 4,7 la mie.
1. Municipiul București – 2,5 la mia de copii născuți vii
2. Ilfov – 3,3 la mie
3. Alba – 3,6 la mie
4. Ialomița – 3,9 la mie
5. Cluj – 4,5 la mie
6. Tulcea – 4,7 la mie.
Despre mortalitatea infantilă în UE
Potrivit datelor centralizate la nivelul Uniunii Europene pentru anul 2021, România se află pe locul 2 în UE la capitolul mortalitate infantilă, arată o statistică Eurostat. Astfel, în 2021 Bulgaria a avut o rată a mortalităţii infantile de 5,6 la mia de copii născuţi vii, urmată de România, cu o rată de 5,2 la mie şi Slovacia, unde rata mortalităţii infantile a fost de 4,9 la mia de copii născuţi vii. La polul opus, cea mai mică rată a mortalității infantile este înregistrată în Suedia, Finlanda şi Slovenia cu 1,8 la mia de copii născuţi vii.
Redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, 100% viață pentru copii: pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități și programe integrate pentru susținerea sănătății mamei și copilului, Salvați Copiii lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente performante a maternităților (secții de Neonatologie, Terapie Intensivă Neonatală, Obstetrică-Ginecologie) și a spitalelor și secțiilor de pediatrie.
Spitalele pentru care 3,5% se poate transforma în echipamente performante:
1. București – Maternitatea Spitalului Clinic “Nicolae Malaxa”
2. Spitalul Clinic CF2 București
3. București – Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului – Maternitatea Polizu
4. Călărași- Spitalul Municipal Oltenița
5. Galați – Spitalul Orășenesc Tg. Bujor
6. Hunedoara – Spitalul Județean Deva
7. Ilfov – Spitalul Județean de Urgență Ilfov
8. Iași – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” Iași
9. Neamț- Spitalul Orășenesc Târgu Neamț
10. Vâlcea – Spitalul Orășenesc Horezu.
1. București – Maternitatea Spitalului Clinic “Nicolae Malaxa”
2. Spitalul Clinic CF2 București
3. București – Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului – Maternitatea Polizu
4. Călărași- Spitalul Municipal Oltenița
5. Galați – Spitalul Orășenesc Tg. Bujor
6. Hunedoara – Spitalul Județean Deva
7. Ilfov – Spitalul Județean de Urgență Ilfov
8. Iași – Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” Iași
9. Neamț- Spitalul Orășenesc Târgu Neamț
10. Vâlcea – Spitalul Orășenesc Horezu.
Toți cei care doresc să se implice pot trimite formularul de redirecţionare a 3,5% din impozitul pe venit către administrația financiară de care aparțin cu domiciliul, termen limită – 25 mai 2024. Formularul precompletat cu datele organizației se poate descărca de pe www.salvaticopiii.ro/redirectioneaza. Pentru mai multe informații, persoana de contact: Ștefania Mircea, manager proiect, email: stefania.mircea@salvaticopiii.ro, tel: 0745 375 148.