Unul din patru români a beneficiat, în 2022, de un antibiotic decontat, a declarat, marți, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Andrei Baciu.
„Aveţi idee care este consumul de antibiotice pe reţete decontate şi prescrise pentru asiguraţi? Câți asigurați au beneficiat, în 2022, de o rețetă pentru antibiotic? 4,2 milioane de români. Dacă ne raportăm la 16 milioane de asigurați, asta înseamnă un sfert, acestea sunt compensate. Suplimentar, mai există și cele pe rețete pe rețetă simplă. Să dau un exemplu simplu. Dacă mergi la stomatolog, ai o intervenție, se prescrie un antibiotic pentru 5/7 zile. Acestea nu sunt cuprinse în statisticile de la CNAS. Cam asta este amploarea fenomenului: unul din patru români, în 2022, a beneficiat de un antibiotic decontat. Să mai ținem cont și de faptul că nu toate antibioticele existente în România sunt rambursate. Motiv pentru care datele sunt, cu atât mai mari și cu atât este mai serioasă problema despre care discutăm astăzi. (…) Mai sunt reţetele simple şi mai sunt cele din farmaciile cu circuit închis din spitale. Suplimentar, vorbim despre toate acele antibiotice existente, dar care nu fac parte dintr-un program de decontare”, a spus Andrei Baciu, la conferinţa „Împreună pentru prevenirea şi combaterea rezistenţei la antimicrobiene. Cum tratăm corect virozele şi răcelile de sezon? Ghiduri de bună practică”.
Președintele CNAS a subliniat că în sezonul rece creşte consumul de antibiotice, iar România se află pe locul trei la nivel european în ceea ce priveşte rezistenţa la antimicrobiene.
De asemenea, Andrei Baciu a arătat că ”prescrierea se face, în principal, pentru infecții al tractului respirator care se suprapun cu sezonul rece”, precizând că o mare parte din acest consum este atribut populației pediatrice.
„Vorbim de copii, care ajung tocmai din dorința de a depăși cât mai repede un moment acut sau subacut infecțios. Acestea sunt datele și situația este pe cât se poate de reală”, a afirmat Andrei Baciu.
Preşedintele CNAS a subliniat importanţa activităţilor de comunicare pe tema utilizării antibioticelor.
„Este esenţial să sporim, în primul rând, ori de câte ori se poate, astfel de acţiuni, care sporesc nivelul de cunoştinţe şi înţelegere al oamenilor, indiferent de postura în care se află, cu privire la un lucru care pare relativ simplu şi lipsit de risc. Ce mare lucru să iei un antibiotic? Complet fals şi cred că este datoria noastră, a tuturor, să insistăm cât de mult se poate pe acest lucru”, a afirmat preşedintele CNAS.
