Antibioticele nu pot vindeca infecțiile provocate de virusuri. Și totuși, deși această informație este tot mai larg răspândită, în fiecare an, sezonul de gripă duce la o utilizare sporită a antibioticelor, arată Organizația Mondială a Sănătății (OMS).
În lunile de iarnă, diferite studii au observat creșteri în prescrierea antibioticelor, în special pentru infecțiile tractului respirator superior la copiii cu vârsta cuprinsă între 0 și 3 ani. În timp ce antibioticele pot fi utile în unele cazuri de infecție bacteriană secundară, ele nu ajută în tratamentul infecției gripale.
64% din populație crede că gripa și răceala se tratează cu antibiotic
Un sondaj realizat de OMS a arătat că 64% din respondenți credeau incorect că răceliile și gripele ar putea fi tratate cu antibiotice. Cele mai multe cazuri de gripă se rezolvă singure, iar altele pot fi tratate cu medicamente antivirale. Însă OMS avertizează că antibioticele trebuie folosite cu grijă, pentru a-și păstra eficiența atunci când sunt cu adevărat necesare.
Conf. dr. Oana Falup-Pecurariu, președinta Societății Naționale Române de Boli Infecțioase Pediatrice, întărește această idee, însă precizează că, deși antibioticul acționează în cazul unei infecții bacteriene, virusurile sunt și cele care deschid calea suprainfecțiilor bacteriene, mai ales în cazul celor cu organism imunocompromis. Decizia de administrare a antibioticelor este însă a medicului.
„Nu ar trebui să prescriem niciodată antibiotice dacă știm sau bănuim că avem de a face cu o infecție virală. Ele nu se justifică. Cred că cel mai avizat om este tot doctorul, el este cel care decide ce fel de terapie prescrie în funcție de simptomele pacientului din fața lui. Nu le prescrie nici dr. Google, pentru că dr. Google nu-și asumă responsabilitatea, și nici alte mijloace de informație. Doctorul cu știința lui face prescripția medicală. Mi-ar plăcea să cred că, odată cu implementarea vaccinărilor corecte și la timp, prescripțiile de antibiotice se diminuează. Asta a văzut toată lumea europeană și mondială, că implementarea unor scheme naționale de vaccinare aparent complexe a dus la scăderea consumului de antibiotice, la scăderea cazurilor de infecții complicate. A avut un impact major pe sănătate publică și inclusiv pe partea cheltuielilor pentru sănătate.”
Medicii, sub presiunea părinților
În tratamentul copiilor, de cele mai multe ori, părinții sunt cei care solicită antibiotic, spune Oana Falup-Pecurariu. „Este și o presiune din partea părinților, uneori, să li se prescrie antibiotic. Trebuie să te ții foarte tare pe poziții și să le explici că, adeseori, infecțiile virale fac febră înaltă două, trei, chiar patru zile, dar, ulterior, evoluția este bună. Ai pentru aceste lucruri toate argumentele științifice, însă este mai greu, trebuie să ai o foarte bună relație de încredere reciprocă cu părinții.”
În anul 2017, eliberarea antibioticelor la cerere în farmacii a fost interzisă, dar în continuare oamenii sunt convinși că antibioticele sunt o formă bună de tratament indiferent de boală.
Dreptul nostru la sănătate
„Din păcate, foarte multe persoane încă cred în puterea vindecătoare absolută a antibioticelor. Nu numai antibioticele te vindecă, te vindecă și alt spectru de medicație. Nu cred că ele reprezintă răspunsul la toate întrebările noastre și de aceea nici nu sunt prescrise în exces în țările Uniunii Europene. Pe mine m-a bucurat acea interdicție de a se administra la cerere antibiotice și orice fel de antibiotice.”
Oana Falup-Pecurariu atenționeză că pentru a evita îmbolnăvirea, singura metodă sigură de imunizare este vaccinarea. „Pe copii îi expunem nonstop la boli, chiar și contactul cu noi, pentru că suntem purtători de virusuri și bacterii. Partea care ne ajută să nu facem boala ține de vaccinare. Nu poți ghici care copil urmează să facă o anumită boală. Ne-ar plăcea să putem face asta, dar din păcate nu se poate. Mesajul cel corect este că nu trebuie să ne fie frică de vaccinare, este dreptul nostru la sănătate.”
