În cadrul lucrărilor celei de-a 144-a sesiuni a conducerii executive a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), unul dintre subiectele importante discutate a fost asistența medicală primară.
În cursul zilelor de 26 și 28 ianuarie, statele membre OMS au cerut inovare în asistența medicală primară, menționată anterior în Declarația de la Astana (rezultată în urma Conferinței globale privind asistența medicală primară). Acestea și-au reafirmat angajamentul față de asigurarea drepturilor fundamentale ale fiecărei ființe umane de a se bucura de cel mai înalt nivel de servicii de sănătate, fără discriminare.
Inovare în asistența medicală primară
Asistența medicală primară are nevoie de inovare pentru a putea răspunde noilor nevoi în sănătate și cele ale sistemelor de sănătate, dar și pentru a beneficia de noile resurse și oportunități ale secolului XXI. Acoperirea universală cu servicii de sănătate necesită asistență medicală primară puternică și sustenabilă, obținută prin concentrarea factorilor implicați în jurul politicilor, strategiilor și planurilor naționale.
Inovarea asistenței medicale primare este necesară pentru a obține vieți sănătoase și bunăstare pentru toată lumea de toate vârstele din trei motive:
- caracteristicile asistenței medicale primare trebuie să permită sistemelor de sănătate să se adapteze și să răspundă unui mediu complex și mereu în schimbare;
- asistența medicală primară poate fi un mijloc eficient și eficace de prevenire și adresare a factorilor de risc și a cauzelor majore ale sănătății precare, dar și de a gestiona provocările ce pot amenința în viitor sănătatea și bunăstarea;
- asistența medicală primară este un element cheie pentru a atinge acoperirea universală cu servicii de sănătate și a obiectivelor de dezvoltare durabilă din domeniul sănătății.
Direcții strategice ale OMS
Între 24 ianuarie și 1 februarie a.c., conducerea executivă a Organizației Mondiale a Sănătății se întâlnește la Geneva pentru sesiunea cu numărul 144. Boardul executiv este format din 34 reprezentanți ai statelor membre. România este reprezentată prin prof. dr. Alexandru Rafila, consilier onorific al ministrului sănătății.
Agenda întâlnirii este una complexă, având drept direcții de discuție – printre altele – planuri legislative și bugetare, priorități strategice, Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, siguranța pacienților și a medicamentelor, sănătate publică, situația bolilor transmisibile și netransmisibile, vaccinuri, pași de urmat spre acoperirea universală cu servicii de sănătate, sănătate și mediu, resurse umane pentru sănătate.
