Asociația Română anti-SIDA și Asociația Națională a Hemofilicilor cer reforme Ministerului Sănătății

Ministerul Sănătății

Asociația Română anti-SIDA (ARAS) cere Ministerului Sănătății să implementeze metodologii de lucru pentru testarea sau auto-testarea HIV în comunităţile cu risc crescut de infecţie.

La rândul său, Asociația Naţională a Hemofilicilor din România, Nicolae Oniga, a  atras atenția că este necesară o reformare a Programului Naţional de Hemofilie, pentru a include și partea de diagnosticat și monitorizare a bolii.

ARAS  cere metodologii de lucru pentru testarea sau auto-testarea HIV în comunităţile cu risc crescut de infecţie

 

Prezenți la o dezbatere organizată la Ministerul Sănătății, reprezentanții ARAS au atras atenția că este nevoie de creșterea capacității sistemului de sănătate prin abordarea problematicii persoanelor cu comportament de risc faţă de infecţie cu HIV, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

“În România este recunoscut în statistici că avem o epidemie concentrată în grupul cu risc la consumatorii de droguri şi la bărbaţii care fac sex cu bărbaţi. Motiv pentru care ar trebui să spunem că Ministerul Sănătăţii să crească capacitatea de a răspunde problematicii acestor persoane prin adoptarea de metodologii de lucru pentru testarea HIV în comunitate, pentru auto-testarea HIV şi pentru testarea HIV prin furnizorii din rândul comunităţii “, a spus coordonatorul de proiect al ARAS, Liana Velicu, citată de Agerpres.

Potrivit ARAS, pe lângă reducerea răspândirii infecţiei cu HIV prin depistare precoce ar trebui să existe şi profilaxie pre-expunere.

În replică, reprezentanții autorităților au dat asigurări că, dacă această profilaxie pre-expunere este inclusă în ghidurile aplicabile la nivelul OMS, se va lua în calcul şi această măsură de prevenire.

“Cel puţin până la sfârşitul anului vizăm reglementarea unui mecanism de colaborare cu ONG-urile şi reglementarea lui, astfel încât să putem operaţionaliza începând cu 1 ianuarie anul următor. Mai mult decât atât, va trebui să dimensionăm foarte bine costurile acestor măsuri şi includerea lor în bugetul anului următor, pentru că acum deja vorbim de măsuri care au impact şi bugetul este construit conform estimărilor realizate de până acum”, a afirmat Mihaela Bardoş, director în Ministerului Sănătăţii.

 

Reformarea Programului Național de Tratament al Hemofiliei

 

Nicolae Oniga, președintele Asociaţiei Naţionale a Hemofilicilor din România, a cerut ca Programul Național de Tratament al Hemofiliei să fie redenumit  Program naţional de hemofilie, astfel încât să poată să fie inclusă în cadrul programului şi partea de diagnostic şi monitorizare a bolii. “În prezent testele de diagnostic nu sunt incluse în program, fiind decontate pe Contract-cadru şi la nivel teritorial pacienţii nu beneficiază de ele”, a subliniat el.

Nicolae Oniga a mai cerut includerea unui nou obiectiv în program, respectiv diagnosticarea şi monitorizarea pacienţilor cu hemofilie A şi B sau fără inhibitori.

“Este necesară o reformare a Programului Naţional de Hemofilie pentru că pacienţii se luptă cu dizabilităţi permanente care le afectează grav calitatea vieţii”, a spus Oniga. El a subliniat și că este necesară menţinerea unui buget adaptat nevoilor de tratament.

Reprezentantul asociaţiei a spus că este necesară şi includerea în program, alături de partea de tratament, a diagnosticării şi monitorizării pacientului hemofilic, pentru atingerea scopului principal, de prevenire a sângerărilor.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.