Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie cere registru național pentru tulburările psihice majore

Programe naționale în domeniu, cu finanțare de la bugetul de stat, registru național pentru tulbările psihice majore, implementarea managementului de caz în psihiatrie (la nivel național), secții speciale pentru adicții și training intensiv pentru intervenția în urgențele psihiatrice sunt doar câteva dintre  măsurile propuse factorilor decidenți de Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie (ARPP), pentru ca tragedii precum cea de la Săpoca să nu mai aibă loc. Într-o scrisoare deschisă, reprezentanții Asociației vorbesc despre poziția ingrată și vulnerabilă în care se află, în acest moment,  psihiatria în țara noastră. Și propun soluții concrete.

 

Măsuri propuse de ARPP

 

  • Programe naționale dedicate, cu finanțare de la buget pentru pacienții cu psihoze, tulburări depresive și bipolare, demență, alcooolism și drogodependențe;
  • Registru național pentru tulburările psihice majore, inclusiv cu antecedente de auto/heteroagresivitate și potențial suicidar;
  • Implementarea managementului de caz în psihiatrie, la nivel național;
  • Dezvoltarea națională a centrelor de sănătate mintală și a psihiatriei comunitare;
  • Înființarea de echipe mobile;
  • Un lanț terapeutic articulat și bine definit care să urmeze pacientul de la ieșirea din spital și până la reinserția socio-familială, care să cuprindă specialiștii din spital și ambulatoriu, medicul de familie, asistentul social, psihologul;
  • Programe continue de competență și atestat în domeniul adicțiilor (alcool, droguri etc.), pentru pregătirea temeinică și trainingul specializat pentru personalul superior și mediu, în vederea gestionării profesioniste a manifestărilor potențial generatoare de violență/heteroagresiviate;
  • Training intensiv pentru intervenția în urgențele psihiatrice și contenția mecanică a pacienților, în conformitate cu Legea sănătății mintale;
  • Redefinirea indicatorilor spitalicești pentru psihiatrie, în sensul prioritizării calității și durabilității intervențiilor și nu a volumului de externări scurte care prezintă riscul recăderilor frecvente;
  • Investiții adecvate în infrastructura psihiatrică învechită, precum și dotări corespunzătoare unei asistențe moderne și eficiente la nivel european, incluzând reorganizarea/înființarea de secții specializate pe anumite patologii, cum ar fi adicțiile, psihogeriatria, cu personal calificat, normare modernă și training specific, pentru a evita supraaglomerarea și incidentele grave în secțiile de psihiatrie generală;
  • Asigurarea numărului optim de cadre medicale în secția de psihiatrie general acuți și în compartimentele cu persoane cu adicții, în sensul unui număr sporit de cadre medicale/pat de spitalizare decât cel prăvazut în prezent;
  • Asigurarea unui raport adecvat între personalul de sex feminin și masculin (fără nicio intenție de discriminare), având în vedere că persoanele cu tulburari psihice, cu grad de periculozitate, trebuie uneori contenționate mecanic;
  •  Programe naționale de educație a populației privind tulburările psihice și cele legate de substanțe.

În scrisoarea deschisă, ARPP precizează că, în ultimii ani, a susținut – prin memorii, sesizări și intervenții publice – o reașezare a psihiatriei în matca atenției decideniților politici, „reașezare nu doar declarativă sau reactivă atunci când se întâmplă o tragedie, ci prin finanțare consistentă și implementare de programe concrete”.

 

ARPP critică discursul autorităților

 

„În calitate de corp profesional național al specialiștilor psihiatri, am observat cu îngrijorare tentative de translare a discursului din spațiul public, de la neajunsurile și racilele din psihiatria românească, către acuzații nesusținute, neargumentate științific și nedovedite până în prezent de malpraxis, cu mutarea centrului de greutate al atenției publice către o presupusă neglijență în serviciu sau greșeli ale cadrelor medicale. Psihiatria se află într-o poziție atât ingrată, vulnerabilă, cât și de o mare responsabilitate și importanță socială, la interfața dintre percepția publică a siguranței cetățenilor și drepturile categoriilor vulnerabile de pacienți cu probleme psihice, necesitând sprijin și recunoaștere activă din partea autorităților pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite, și nu oprobriu public sau stigmatizare”, se arată în scrisoarea deschisă.

ARPP specifică și că manifestările de violență și autoagresivitate în rândul  pacienților cu tulburări psihice majore sunt rare și reprezintă aproximativ 10% din prezentările în urgență.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.