Astmul sever, provocări, perspective și abordări multidisciplinare

Conferința online ASTMUL SEVER: Provocări, perspective și abordări multidisciplinare a adus în prim-plan problematica managementului acestei afecțiuni respiratorii, într-o abordare complexă care vizează diagnosticul, tratamentul, controlul, educația pacientului cu astm sever. Evenimentul a fost organizat de Asociația de Educație în Boli Respiratorii – organizator științific și Sănătatea Press Group – producătorul evenimentului online și a fost dedicat exclusiv profesioniștilor în domeniul medical, specialiști implicați în îngrijirea pacienților cu astm.

Un panel de 9 experți a vorbit sutelor de medici care au urmărit conferința despre teme precum recuperarea respiratorie, aderența la tratament, necesitatea multidisciplinarității în diagnosticarea astmului sau provocarea tratării COVID-19 în cazul unui pacient cu astm.

„Exercițiul fizic în astmul bronșic duce la creșterea producției de antioxidanți care contrabalansează efectele bolii asupra aparatului respirator. Indicația reabilitării se pune atunci când pacientul este corect tratat medicamentos, iar în ciuda acestui fapt prezintă dispnee la efort și scăderea toleranței la efort. Pacienților cu astm le sunt recomandate activități precum: mersul pe jos, înotul, drumețiile, gimnastica, ciclismul într-o formă mai ușoară, dar și alte activități cum ar fi yoga, tai-chi”, a spus asist. univ. dr. Alina Croitoru, președintele Asociației de Educație în Boli Respiratorii.

„În ceea ce privește prevalența, știm că în astmul bronșic există comorbidități legate de patologia nazală, motiv pentru care etiologia acestora este în marea majoritate alergică. Aș sublinia rolul alergenilor inhalatori, praf de casă, polenuri, animale, mucegaiuri, care pot exacerba internările în urgență. Alergenii au rol bine stabilit în astmul sever, motiv pentru care este important să reducem expunerea la ei, dar tot ei ne-au oferit și țintele terapeutice asupra cărora să acționăm”, precizează prof. dr. Diana Deleanu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

„Echipa medicală devine parte a familiei pacientului cu astm sever și este important modul în care ne poziționăm alături de pacient și de a crește aderența la tratament. Este extrem de important să educăm pacienții cu astm. Este foarte important să informăm și să educăm nu doar pacientul cu astm, ci și familia și populația generală. Nu orice tuse înseamnă infecție cu SARS-CoV-2. Pentru monitorizarea calității vieții medicii au mai multe instrumente la dispoziție, de la cele legate de administrarea unor chestionare până la răspunsul la telefon. Vorbim de o aderență bună atunci când 80% din recomandări sunt urmate.Vorbim de aderență suboptimală atunci când pacientul poate să aibă reacții adverse la medicația pe care o folosește, atunci când nu își permite costurile”, este de părere asist. univ. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

Prof. Dr. Florin Mihălțan, președintele secțiunii Somnologie a Societății Române de Pneumologie a declarat: „Vorbim de o provocare la provocare. Pentru noi pneumologii și pentru alergologi astmul bronșic este o provocare. Acest COVID are multe fețe și una dintre ele va fi în această perioadă atât pentru pneumologi cât și pentru momentul inițial de pneumonie care se adaugă pe un element de compensare astmatică. Din nefericire, astmul vine la pachet cu multe alte comorbidități și virusul (SARS-CoV-2 n.r.) este triggerul, dar el deschide drumul spre spitalizare.”

„Astmul este o chestie absolut fantastică din punct de vedere fiziopatologic. În final în fața unui pacient cu astm sever trebuie să ne mișcăm repede pentru că știm să abordăm biomarkerii care sunt elementele ce gestionează nu numai încadrarea corectă, ci sunt și factorii de predicție a răspunsului la tratament. Avem nevoie de o echipă multidisciplinară pentru că în momentul în care scoatem la iveală toate comorbiditățile avem nevoie de toți colegii noștri medici din celelalte specialități”, spune prof. dr. Roxana Nemeș, viitorul președinte al Societății Române de Pneumologie.

Prof. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Victor Babeș” Timișoara: „Diagnosticul de astm sever nu se pune de azi pe mâine. Trebuie să treacă un an sau peste un an cu o echipă multidisciplinară ca să documentăm un astm sever. Trebuie să vedem dacă astmul este astm, pentru că sunt foarte multe boli implicate. Pe lângă planul de self management al pacientului, trebuie să existe și planul de tratament al pacientului. Deci în primul rând trebuie să vedem dacă pacientul și-a înțeles boala, apoi dacă astmul este astm și în al treilea rând este tratarea comorbidităților.”

„Prevalența astmului bronșic este în creștere dar din fericire, datorită terapiilor, prognosticul s-a îmbunătățit mult. 10% dintre pacienții cu astm sever ajungeau la terapie intensivă și 2% erau intubați. Acești pacienți ajung să fie intubați destul de târziu, au complicații cu risc agravant. Ei reprezintă o provocare pentru intensiviști”, spune conf. dr. Radu Stoica, Șef secție ATI Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta.

„Astmul bronșic nu este o boală omogenă, este una heterogenă. Cu toate că pacienților li se recomandă o terapie adecvată treptei de tratament, în mai puțin de 60% din cazuri se obține un control adecvat al bolii. Astmul sever este la rândul lui o boală care este heterogenă. Să ne sprijinim pacienții și să îi încurajăm să își urmeze tratamentul”, recomandă conf. dr. Claudia Toma, directorul Școlii Societății Române de Pneumologie.

Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, președintele Societății Române de Pneumologie: „Astm sever înseamnă simptome, medicație complexă, îngrijire medicală multiplă. Acești pacienți au cea mai mare nevoie de noi soluții. Astmul nu mai e o singură boală. Astmul este acum o rețea biologică complexă. Avem de a face cu mecanisme distincte și cu forme clinice multiple. Alianța interdisciplinară pentru un pacient cu astm este esențială. Astmul sever necesită o evaluare multidimensională. În contextul actual este esențială purtarea măștii și distanțarea socială pentru o perioadă de timp.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.