Bisfenolul A se găsește în dozatoarele de apă, recipiente pentru alimente și sticle reutilizabile, deoarece face plasticul mai flexibil și mai greu de spart însă substanța chimică „de îndoire a genului”, numită și BPA, imită hormonul sexual feminin estrogen și a fost asociată cu un număr scăzut de spermatozoizi și infertilitate la bărbați, precum și cu cancerul de sân și de prostată.
Îngrijorările cu privire la trecerea BPA din ambalaj direct în alimente și băuturi și care poate deteriora organismul nu sunt recente: statele UE au decis anterior, în 2015, că o expunere zilnică sigură, prin cantitățile mici care se scurg din ambalajele de plastic, era de 4 micrograme per kilogram de greutate corporală a unei persoane dar experții de la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) au revizuit acum acest lucru la 0,2 nanograme pe kilogram pe zi – relatează DailyMail.
Cu un nanogram reprezentând a miliarda parte dintr-un gram, aceasta înseamnă că noua cifră sigură este de 20.000 de ori mai mică decât vechea limită iar oficialii UE transmit că au luat această decizie după ce au analizat 800 de noi studii.
BPA se găsește cel mai des în sticlele de băuturi reîncărcabile, recipientele de depozitare a alimentelor, precum și în ambalajele de protecție pentru cutiile de alimente și lichide dar expunerea mare ar putea determina sistemul imunitar să atace în mod eronat organismul.
Descoperirile EFSA trec acum oficial la Comisia Europeană, care ar putea impune o nouă limită a utilizării BPA în întreg bloc pentru a proteja consumatorii.
Experții UE au estimat că toate grupele de vârstă depășesc, în medie, pragul BPA sigur „cu două până la trei ordine de mărime”
Restricțiile privind utilizarea BPA în biberoane și în recipientele pentru laptele artificial au fost impuse la nivelul blocului comunitar:
„În studii, am observat o creștere a procentului unui tip de globule albe, numite T helper, în splină. Ele joacă un rol cheie în mecanismele noastre imunitare celulare și o creștere de acest tip ar putea duce la dezvoltarea inflamației pulmonare alergice și a tulburărilor autoimune” – relatează dr. Claude Lambré, președintele grupului EFSA privind materialele în contact cu alimentele, enzimele și auxiliarii de procesare, menționând că analiza lor a ajutat la depistarea toxicității BPA.
Raportul EFSA spune că șoarecii la care a fost observat acest efect au fost expuși la o doză echivalentă a unui om având 8,2 nanograme de BPA pe kilogram de greutate pe zi iar experții au identificat, de asemenea, modul în care BPA ar putea avea efecte potențial dăunătoare asupra sănătății asupra sistemelor reproductive, de dezvoltare și metabolice. Ei au remarcat că, datorită eforturilor depuse în 2015 de către legislatorii UE, expunerea medie a oamenilor la BPA a fost probabil redusă, ceea ce a făcut ca estimarea nivelurilor de expunere să fie „conservatoare” – menționeză sursa citată.
