Conform unui studiu recent, persoanele care suferă în prezent sau se confruntă cu un risc ridicat de tulburare de stres post-traumatic prezintă modele particulare în patru biomarkeri măsurabili cu un simplu test de sânge; aceștia ar putea fi utilizați pentru a prezice probabilitatea unei persoane de a dezvolta PTSD, pentru a diagnostica tulburarea sau pentru a monitoriza răspunsul la tratament.
PTSD-ul este diagnosticat astăzi pe baza simptomelor precum flashback-uri, dificultăți de somn sau de concentrare, gânduri negative, probleme de memorie și evitarea situațiilor declanșante.
Întrucât alte tulburări pot avea simptome similare, poate fi dificil să se diagnosticheze PTSD și să se evalueze schimbările ca răspuns la tratament – relatează News Medical.
PTSD poate apărea după ce ai experimentat sau asistat la un eveniment traumatic
Studiul a implicat peste 1.000 membri ai serviciului, fiind cel mai mare prospectiv în evaluarea markerilor biologici ai PTSD în timp.
„Acest studiu oferă informații valoroase despre istoria naturală a PTSD și eficacitatea intervențiilor, care pot informa dezvoltarea liniilor directoare de tratament și pot îmbunătăți îngrijirea persoanelor care suferă de PTSD.
Astfel, metodele mai bune de predicție sau screening pentru PTSD ar putea ajuta la depășirea tulburării prin identificarea persoanelor cu risc crescut de a dezvolta PTSD și a strategiilor de intervenție timpurie sau de prevenire. Acest lucru ar putea reduce severitatea simptomelor sau ar putea preveni dezvoltarea completă a tulburării” – menționează, pentru sursa citată, Stacy-Ann Miller, cercetător la Institutul de Cercetare al Armatei Walter Reed din Silver Spring, Maryland, care va prezenta noua cercetare la Discover BMB, reuniunea anuală a Societății Americane pentru Biochimie și Biologie Moleculară, ce se desfășoară între 25 și 28 martie la Seattle.
Biomarkerii pot oferi o măsură obiectivă a modificărilor fiziologice asociate cu boli precum PTSD
Cercetătorii au analizat, în cadrul studiului amintit, patru biomarkeri în probe de sânge de la militarii serviciului activ prelevați înainte de o desfășurare de 10 luni, la trei zile după întoarcerea lor și la trei până la șase luni după întoarcerea lor.
Biomarkerii au fost legați anterior de stres, depresie, anxietate și tulburări de sănătate mintală.
Probele au inclus raportul glicolitic – o măsură a modului în care organismul descompune zahărul pentru a produce energie, arginina – un aminoacid care joacă un rol în sistemul imunitar și cardiovascular, serotonina – un mesager chimic care ajută la reglarea stării de spirit, a somnului și a altor funcții precum și glutamatul, un mesager chimic care joacă un rol în învățare și memorie.
Cercetătorii au împărțit membrii serviciului în grupuri pe baza măsurilor de PTSD și rezistență mentală și au comparat cei patru biomarkeri
Subiecții au fost clasificați ca având PTSD, PTSD sub-prag sau fără PTSD, în funcție de diagnosticul lor clinic și de simptomele specifice.
În acest mod, s-a clasificat rezistența participanților pe baza unei combinații de factori, inclusiv PTSD, anxietate, calitatea somnului, tulburări legate de consumul de alcool, expuneri la luptă, leziuni cerebrale traumatice și sănătate generală fizică și psihică.
Studiile anterioare au arătat că persoanele considerate a avea reziliență scăzută pe baza acestor măsuri sunt mult mai probabil să dezvolte PTSD după implementare decât cei cu reziliență ridicată.
Comparând acești biomarkeri la persoanele cu diferite stări PTSD și niveluri de reziliență, rezultatele au arătat că cei cu PTSD sau PTSD sub prag au avut un raport glicolitic semnificativ mai mare și arginină mai scăzută decât cei cu rezistență ridicată.
Persoanele cu PTSD aveau, de asemenea, serotonină semnificativ mai scăzută și glutamat mai mare decât cei cu rezistență ridicată iar aceste asocieri au fost independente de factori precum sexul, vârsta, indicele de masă corporală, fumatul și consumul de cofeină.
Cercetătorii conchid că biomarkerii ar putea ajuta la prezicerea persoanelor care se confruntă cu un risc ridicat de PTSD, la îmbunătățirea acurateței diagnosticului PTSD și la îmbunătățirea înțelegerii generale a factorilor și efectelor PTSD.
Sunt necesare mai multe cercetări și validare pentru a se confirma utilitatea biomarkerilor în analizele curente de laborator
Cercetarea a fost realizată în colaborare cu PTSD Systems Biology Consortium, o rețea de laboratoare guvernamentale și academice iar printre colaboratori se numără Aarti Gautam, Ruoting Yang, Seid Muhie, Marti Jett și Rasha Hammamieh de la Institutul de Cercetare al Armatei Walter Reed, Inyoul Lee, Kai Wang și Leroy Hood de la Institutul de Biologie a Sistemelor, Charles Marmar de la Universitatea din New York Langone Medical Center, Rachel Yehuda și Janine Florey de la Școala de Medicină Icahn din Muntele Sinai, Synthia H. Mellon și Owen M. Wolkowitz de la Universitatea din California, San Francisco, Kerry Ressler și Francis J. Doyle III de la Universitatea Harvard; și Bernie Daigle de la Universitatea din Memphis.
„Metodele îmbunătățite de screening și de predicție a PTSD ar putea informa abordări mai bune de tratament, oferind o înțelegere mai profundă a mecanismelor biologice de bază ale tulburării.
Acest lucru ar putea duce la dezvoltarea unor tratamente mai direcționate și mai eficiente pentru PTSD sau la identificarea unor subtipuri specifice de PTSD, care pot răspunde diferit la diferite tratamente” – a precizat Stacy-Ann Miller, conform publicației medicale.
