Anual numărul persoanelor care se îmbolnăvesc de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) crește alarmant. Fiind considerată una dintre principalele cauze de deces, BPOC îmbolnăvește în fiecare an peste 251 de milioane de oameni din întreaga lume, potrivit datelor publicate de National Institutes of Health (NIH) cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva bronhopneumopatiei obstructive cronice, marcată anul acesta la 21 noiembrie. Există însă milioane de oameni care nu știu că au această boală și nici nu merg la medic. În Statele Unite, 16 milioane de persoane au fost diagnosticate cu BPOC, iar în fiecare an peste 150.000 de oameni mor din cauza maladiei.
BPOC, boala cu mai multe fețe
Bronhopneumopatia obstructivă cronică este denumită și boala cu mai multe fețe, din cauza faptului că poate ataca întreg organismul. BPOC (cunoscută și sub denumirea de emfizem sau bronșită cronică) face dificilă respirația și chiar afectează îndeplinirea sarcinilor obișnuite. Pentru că simptomele BPOC se dezvoltă încet, iar boala se înrăutățește în timp, mulți întârzie să afle diagnosticul până când ajung în stare mai gravă. Potrivit datelor NIH, cheltuielile legate de îngrijirea pacienților cu BPOC îi costa pe americani peste 32 miliarde de dolari în 2010 și se așteaptă să crească până la 50 de miliarde de dolari până în 2020.
Un milion de români au BPOC
În România, un studiu făcut în 2012, la iniţiativa Centrului pentru Politici şi Servicii de Sănătate pe aproape 10.000 de oameni, arăta că mulţi dintre bolnavi nu recunosc severitatea bolii, iar accesul la specialişti şi la testul de spirometrie este redus. Studiul mai arată că bărbaţii sunt mult mai afectaţi de BPOC decât femeile.
Reprezentanții Societății Române de Pneumologie spun că aproape un milion de români suferă de BPOC, o boală respiratorie care atacă bronhiile şi plămânii şi care, depistată târziu, duce la invaliditate şi moarte prematură. De altfel, se preconizează că în următorii 20 de ani, mortalitatea prin BPOC o va depăşi pe cea provocată de bolile cardiovasculare.
Pentru a diagnostica boala, și la noi în țară au fost organizate campanii de informare şi depistare, în plus medicii au făcut ani la rând și teste de spirometrie gratuite.
Plan de acțiune
La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc este fumatul (75%), însă BPOC poate fi cauzată și de expunerea îndelungată la pulberile industriale, noxele chimice sau de fumul produs de arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd).
În anul 2017, Institutul Național pentru Inimă, Plămân și Sânge (NHLBI) al NIH a elaborat Planul de acțiune privind BPOC în colaborare cu partenerii federali și non-federali. Acest plan cuprinzător, unificat, servește drept document de îndrumare pentru persoanele afectate de BPOC.
În plus, experții din cadrul NIH testează modul în care terapia cu oxigen pe termen lung poate îmbunătăți speranța de viață a pacienților cu BPCO avansată și de asemenea care este impactul renunțării la fumat asupra supraviețuirii pe termen lung a pacienților cu BPOC. Totodată sunt realizate studii pe efectele intervențiilor chirurgicale, folosirea unor antibiotice, dar și eficacitatea vaccinurilor pneumococice.
