Cercetătorii de la Universitatea de Stat din Arizona au propus o teorie inovatoare, care sugerează că acumulările de proteine și ARN ar putea fi esențiale pentru înțelegerea și tratamentul bolii Alzheimer.
Potrivit cercetătorilor, aglomerările de proteine și ARN, denumite „granule de stres”, formate în jurul celulelor în condiții de stres, ar fi principala cauză a bolii Alzheimer. Aceste granule sunt generate de factori de risc genetici și de mediu și joacă un rol esențial în dezvoltarea bolii.
În cadrul noului studiu, echipa de la ASU a revizuit datele din diverse baze de date de sănătate și cercetări anterioare, inclusiv un studiu din 2022 despre progresia bolii Alzheimer, pentru a identifica schimbările la nivelul expresiei genelor cauzate de această afecțiune. Se știe că boala Alzheimer produce modificări la nivelul creierului chiar de la început, reconectând căile biologice pentru a crește stresul celular și a provoca anomalii ale proteinelor, precum aglomerările de beta-amiloid. Cu toate acestea, cercetătorii nu au reușit până acum să identifice factorul care stă la baza acestor schimbări.
„Propunerea noastră, axată pe întreruperea comunicării dintre nucleu și citoplasmă, care duce la perturbări masive ale expresiei genelor, oferă un cadru plauzibil pentru a înțelege în mod cuprinzător mecanismele care conduc la această boală complexă”, a declarat Paul Coleman, neurocercetător.
Studiul sugerează că aceste granule de stres protejează celulele atunci când homeostazia este restabilită, însă în cazul bolii Alzheimer, ele persistă și interferează cu procesele biologice, inclusiv transportul nucleocitoplasmatic – procesul prin care moleculele esențiale sunt transportate între nucleul celulei și citoplasmă.
Aceste modificări ale transportului celular ar putea influența expresia genelor și, implicit, ar putea cauza toate simptomele caracteristice bolii Alzheimer, inclusiv neuroinflamația și formarea ghemurilor neurofibrilare de proteine tau. Conform cercetătorilor, „toate fațetele diferite ale bolii Alzheimer ar putea proveni din aceeași sursă”, iar ipoteza lor se aliniază cu dovezile actuale, chiar dacă nu există încă dovezi clare care să confirme această teorie.
O componentă esențială a cercetării este faptul că stresul celular are loc înainte de apariția simptomelor bolii Alzheimer, ceea ce le oferă oamenilor de știință oportunitatea de a interveni în stadiile incipiente ale bolii, potențial prevenind simptomele.
Studiile viitoare vor explora în continuare cum factorii de mediu, cum ar fi poluarea aerului, și mutațiile genetice ar putea contribui la persistarea granulelor de stres în creier. „Cercetarea contribuie la dezbaterea continuă cu privire la momentul în care începe cu adevărat Alzheimer – un concept în evoluție, modelat de progresele tehnologice și de cercetare”, spun neurocercetătorii.
