Ce cuprinde Contractul Colectiv de Muncă semnat de sindicaliști cu Ministerul Sănătății

Reprezentanții Federaţiei Sanitas din România au semnat, marţi, Contractul Colectiv de Muncă la nivel de Sector Bugetar Sănătate pentru perioada 2023 – 2025.

Sanitas este iniţiatoarea şi semnatara, în martie 1992, a primului contract colectiv de muncă din România, aplicabil în sectorul public de Sănătate.

„După negocieri care au durat mai bine de un an, am semnat astăzi un nou contract colectiv de muncă avantajos pentru membrii noștri de sindicat din sectorul public de Sănătate. Drepturile celor pe care îi reprezentăm sunt mai bine protejate și, ceea ce este foarte important, nu numai că am conservat ceea ce obținusem în CCM-urile anterioare pentru angajați, ci am reușit să obținem și drepturi suplimentare.

Sub incidența documentului semnat astăzi intră angajații din toate instituțiile sanitare aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Sănătății, precum și cele aflate în subordinea autorităților locale și a instituțiilor publice cu rețea sanitară proprie.

În perioada următoare ne vom concentra pe negocierile unui CCM la nivel de Asistență Socială, negocieri care sunt deja începute”, a declarat Leonard Bărăscu, președintele Federației SANITAS.

„Dincolo de faptul că un Contract colectiv de muncă la nivel de sector public de Sănătate apără drepturile angajaților, de acum încolo, orice negociere a unui CCM la nivel de unitate sanitară va trebui să aibă ca prevederi minimale tot ceea ce conține CCM-ul semnat astăzi.
Se respectă astfel principiul conform căruia <<contractele colective de muncă nu pot conține clauze care să stabilească drepturi la un nivel inferior celor stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivel superior>>.
Noul Contract Colectiv de Muncă semnat astăzi își va produce efectele odată cu înregistrarea documentului la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, moment în care vom publica CCM-ul pe site-ul federației și îl vom transmite tuturor organizațiilor noastre” – transmite Biroul Executiv al sindicatului.

Drepturi esențiale garantate în CCM

Contractul Colectiv de Muncă la nivel de sector “Sănătate” a fost negociat și semnat de Federația Sanitas cu echipa Ministerului Sănătății condusă de ministrului Alexandru Rafila iar printre drepturile esențiale garantate sunt amintite:
  • Dreptul angajaților din sănătate la CO suplimentar pentru vechime în muncă, fidelitate și condiții de muncă.
  • Dreptul angajaților cu mai multe contracte individuale de muncă de a-și lua concediul de odihnă în aceeași perioadă la toate contractele.
  • Dreptul angajaților care lucrează în ture la pauza de masă de 30 de minute, inclusă în timpul de lucru.
  • Recunoașterea dreptului la concediul de odihnă neefectuat în anii anteriori din cauza activității desfășurate în interesul instituției.
  • La calculul indemnizației de concediu de odihnă trebuie să se ia în considerare și indemnizația de hrană, prevedere obligatorie pentru toate unitățile sanitare după înregistrarea prezentului CCM.
  • Anexa 13 care cuprinde principii, aplicabile viitoarei legi a salarizării, menite să apere drepturile esențiale ale angajaților din sectorul public de sănătate și să garanteze o lege mai echitabilă și predictibilă.
  • O procedură obligatorie aplicabilă cercetării disciplinare prealabile care va feri angajații de abuzuri.
„Considerăm că actuala formă a CCM este una mai bună decât cele anterioare și apreciem disponibilitatea și flexibilitatea echipei de negociere a Ministerului Sănătății sub directa conducere a domnului Ministru Alexandru Rafila” – transmite sindicatul.

Solidaritatea Sanitară: „Chiar dacă legea nu permite negocierea prin CCM a drepturilor salariale, am reușit includerea în el a unor reguli aplicabile noii legi a salarizării”

La rândul său, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) anunță semnarea Contractului colectiv de muncă la nivel de sector de negociere Sănătate (CCM), venind cu mai multe detalii:
„Acest nou Contract colectiv de muncă din Sănătate aduce angajaților o serie de drepturi esențiale, cum ar fi:
· Acordarea drepturilor suplimentare aferente concediului de odihnă. Este vorba de dreptul angajaților din sănătate la CO suplimentar pentru vechime în muncă, fidelitate și condiții de muncă. Pentru corecta înțelegere a importanței acestui demers precizăm că apariția OUG 63/2023 suspendase implicit aplicarea acestor drepturi în baza altor CCM-uri până la apariția CCM sector. În fapt, acest contract colectiv de muncă poate fi considerat că încheie în favoarea angajaților o luptă ce a durat timp de mai mulți ani, dusă de noi pentru aceste drepturi.
· Dreptul angajaților care lucrează în ture la pauza de masă de 30 de minute, inclusă în timpul de lucru, prin recunoașterea schimbului de tură ca timp de lucru. Dacă însumăm timpul aferent acestui drept câștigat și-l raportăm la o viață profesională de 40 de ani acest drept echivalează cu cca. doi ani și jumătate de lucru mai puțin. Mai exact, este vorba de echivalentul a doi ani și jumătate de muncă efectuată dar care anterior nu era recunoscută.
· Recunoașterea dreptului la concediul de odihnă neefectuat în anii anteriori din cauza activității desfășurate în interesul angajatorului. În discuție este un drept pe care angajații îl pierdeau în absența prevederilor exprese din acest contract colectiv de muncă.
· Recunoașterea dreptului la a recupera orele suplimentare efectuate și nerecuperate sau neplătite. În cazul acestora se adaugă recunoașterea programării orelor suplimentare prin intermediul graficului de lucru.
· Calculul indemnizației de concediu de odihnă trebuie să ia în considerare și drepturile salariale aferente indemnizației de hrană, această procedură devenind obligatorie pentru toate unitățile.
· Un set de principii, aplicabile noii legi a salarizării, menite să apere drepturile esențiale ale angajaților din sectorul public de sănătate și să crească gradul de echitate al salarizării. Evident, rezultatul concret pentru angajați îl constituie transpunerea acestor principii în noua lege a salarizării, prezența lor în contractul colectiv de muncă nefiind suficientă de una singură. Cel mai important aspect al transpunerii acestor principii în legea salarizării îl constituie nivelul sprijinului acordat de angajații din Sănătate.
· O anexă dedicată armonizării vieții profesionale cu viața personală, ce conține o serie întreagă de drepturi specifice, incluzând pe cele pe cele privitoare la flexibilizarea timpului de lucru.
· Un mecanism de apărare a angajaților din sănătate împotriva unei categorii de abuzuri, prin intermediul procedurii obligatorii aplicabile cercetării disciplinare prealabile.
· Un sistem complex de protecție a angajaților împotriva discriminărilor, hărțuirii fizice și morale, mobingului, transpus în mod complex în Anexa nr. 9 la acest contract. Acest sistem include obligația angajatorului de-a evalua periodic riscul de epuizare profesională a lucrătorilor.
· Dreptul angajaților cu mai multe contracte individuale de muncă de a-și lua concediul de odihnă în aceeași perioadă la toate contractele.
· O importantă dimensiune de prevenție, materializată prin respingerea încercării Ministerului Sănătății de-a elimina o serie întreagă de drepturi anterioare.
· Transpune în mod specific sistemului sanitar o serie întreagă de modificări ale legislației muncii din ultima perioadă.
Alături de drepturile pe care deja le conține, acest contract colectiv de muncă deschide totodată posibilitatea pentru rezolvarea în viitorul apropiat a unor serii de probleme prin intermediul anexelor a căror negociere este prevăzută în termen de 3 sau 6 luni de la înregistrarea acestui contract colectiv de muncă, cum ar fi:
a. În termen de 3 luni
· Procedura stabilirii drepturilor salariale între minim și maxim, în toate cazurile în care legea prevede astfel de drepturi.
· Procedura privind organizarea şi efectuarea gărzilor în afara programului normal de lucru, ce va include și regulile aplicabile limitelor timpului de lucru.
· Procedura de conciliere amiabilă a conflictelor individuale de muncă, înainte de acțiunea în instanță.
· Procedura stabilirii turelor/repartizării angajaților pe ture.
· Stabilirea obligațiilor de informare și a altor prevederi specifice raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale.
b. În termen de 6 luni:
· Procedura evaluării prealabile, incluzând criteriile de evaluare. Aceste criterii de evaluare sunt deosebit de importante deoarece ele pot constitui referința pentru toate criteriile de evaluare, inclusiv cele ce vizează performanța.
· Procedural pentru stabilirea sporurilor pentru condiţii deosebit de periculoase, la nivel de unităţi sanitare.
· Procedura pentru acordarea concediului de odihnă anual plătit pentru fiecare contract individual de muncă, proporţional cu timpul lucrat.
· Procedura pentru Implementarea Echivalării Competențelor Asistentelor Medicale Absolvente de Postliceală.
· Instituirea Parteneriatului pentru coordonarea formării profesionale continue și înființarea Comitetul Sectorial Sănătate.
· Metodologia privind constituirea procedurii auditului timpului de muncă.
· Planul de acțiune pentru instituirea unui Sistem Sectorial de Monitorizare a Bolilor Profesionale din Sănătate acesta vizând monitorizarea îmbolnăvirilor profesionale din sectorul bugetar Sănătate şi identificarea situaţiilor care au caracter de boli profesionale.
· Metodologia de Organizare a Mentoratului, Adaptării şi Practicii Profesionale.
· Metodologia privind elaborarea planului sectorial de formare şi planurilor de formare la nivelul unităţilor.
· Procedura de informare şi consultare aplicabilă sistemului sanitar” – precizează Federația.
„În cazul acestor anexe, în discuție sunt posibilități, împlinirea acestora depinzând de disponibilitatea Ministerului Sănătății de a-și onora angajamentele asumate și de sprijinul pe care-l avem din partea angajaților din sănătate.
Știm că așteptările legitime ale angajaților din sănătate depășesc cu mult categoria și amploarea drepturilor ce pot fi obținute prin intermediul contractului colectiv de muncă la nivel de sector.
În acest sens, precizăm că acest CCM include câteva mecanisme necesare pentru obținerea unora dintre aceste drepturi. Spre exemplu, chiar dacă legea nu permite negocierea prin CCM a drepturilor salariale, am reușit includerea în el a unor reguli aplicabile noii legi a salarizării.
Dacă ne raportăm la propunerile pe care Federația „Solidaritatea Sanitară” le-a înaintat la acest contract colectiv de muncă, am putea considera că forma finală nu constituie nivelul maxim de reușită. Dacă avem însă în vedere condițiile de desfășurare a negocierilor și, mai ales, așteptările angajaților din sănătate de la acest contract colectiv de muncă, ținând cont totodată de limitele specifice acestuia, putem considera că acesta este un nivel optim de reușită. Cu alte cuvinte, am reușit să transpunem în acest contract colectiv de muncă aproape tot ce se putea transpune” – subliniază FSSR.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.