Cheltuielile pentru sănătate cresc mai rapid decât economia

Un raport global privind cheltuielile pentru sănătate, realizat recent de Organizația Mondială a Sănătății, arată că există o tendință, în întreaga lume, de creștere a cheltuielilor publice și de reducere a finanțărilor externe pentru sănătate.

Raportul a analizat date din toate statele membre OMS, din perioada 2000–2016, pe baza unei metodologii adoptate în 2011.

Global, cheltuielile pentru sănătate cresc în ritm mai rapid decât economia în ansamblu. Se estimează că aproximativ 10% din PIB-ul global este alocat sănătății, iar rata de creștere a cheltuielilor este de 6% în țările cu venituri medii și scăzute și de 4% în țările cu venituri mari.

 

O treime din cheltuielile pentru sănătate, din buzunar

 

În cheltuielile pentru sănătate sunt incluse sumele alocate de stat, cele cheltuite din buzunar de fiecare persoană, precum și sumele colectate prin asigurări de sănătate, prin programe care implică angajatorii și fondurile adunate de organizații neguvernamentale.

Astfel, global, statul acoperă un pic mai mult de jumătate din cheltuielile pentru sănătate (51%), iar mai mult de o treime se acoperă prin cheltuieli directe din buzunar (35%). Consecința proporției mari a cheltuielilor din buzunarul propriu este că 100 de milioane de oameni sunt împinși în sărăcie extremă în fiecare an.

Se observă totuși o tendință de creștere a alocării interne de fonduri pentru sănătate în țările cu venituri medii sau scăzute, precum și o reducere a finanțării externe în țările cu venituri medii. Și pentru cheltuielile din buzunarul propriu se înregistrează o tendință globală de scădere, dar aceasta este lentă.

 

Cheltuielile pentru sănătate cresc odată cu dezvoltarea economică

 

Cheltuielile publice pentru sănătate sunt esențiale pentru asigurarea unei acoperiri universale cu servicii de sănătate, dar nu se poate vorbi de o tendință globală de prioritizare a sănătății pentru toate guvernele. De obicei, cheltuielile pentru sănătate cresc odată cu dezvoltarea economică și cu creșterea veniturilor unei țări – motiv pentru care țările cu venituri scăzute rămân în urmă și în privința cheltuielilor pentru sănătate.

În țările cu venituri medii, cheltuielile publice pentru sănătate (per capita) s-au dublat, în medie, față de anul 2000. Cheltuielile pentru sănătate au crescut și în țările cu venituri mari, chiar și după criza economică din 2008–2009.

 

Medicina primară, o prioritate

 

Medicina primară constituie o prioritate în cheltuielile pentru sănătate și pentru că de aceste servicii depinde în principal accesul general la servicii de sănătate. Cu toate că țările cu venituri medii sau scăzute cheltuiesc mai mult de jumătate din totalul cheltuielilor pentru sănătate în medicina primară, doar 40% din bani vin din surse publice.

De altfel, raportul OMS arată și faptul că cheltuielile publice pentru sănătate ar putea fi mai performante. Apoi, acoperirea cu servicii de sănătate este mai bună mai degrabă atunci când veniturile sunt mai mari, fără ca o proporție mai mare a cheltuielilor publice să aibă același efect. Raportul arată și că o creștere a proporției pe care cheltuielile publice o acoperă din cheltuielile totale pentru sănătate nu îmbunătățește neapărat accesul echitabil la servicii de sănătate.

În schimb, cheltuiala publică mai mare în sănătate tinde să asigure o protecție financiară mai bună persoanelor care au nevoie de îngrijiri medicale.

 

Cheltuielile pentru sănătate nu sunt un cost, ci o investiție

 

„Creșterea cheltuielilor publice interne este esențială pentru obținerea unui acces universal la servicii de sănătate și pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă legate de sănătate”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS, comentând raportul. „Dar cheltuielile pentru sănătate nu sunt un cost, ci o investiție în reducerea sărăciei, în locuri de muncă, în productivitate, în creștere economică și în societăți mai sigure și mai corecte”, a adăugat oficialul.

„Toate cele 194 de state membre OMS au recunoscut importanța medicinei primare, prin adoptarea Declarației de la Astana, în octombrie 2018”, arată și dr. Agnes Soucat, director OMS pentru sisteme de sănătate, guvernanță și finanțare. „Ele trebuie acum să acționeze conform Declarației și să acorde prioritate cheltuielilor pentru îngrijiri de calitate în comunitate. Sănătatea este un drept al omului și toate țările trebuie să acorde prioritate medicinei primare eficace și cost-eficiente, ca un mijloc pentru asigurarea acoperirii universale cu servicii de sănătate și pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă”, a completat Soucat citată de un comunicat de presă.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.