Comisia Europeană (CE) avertizează România și Croația că nu și-au îndeplinit obligațiile în privința monitorizării poluării aerului. CE a deschis procedura de infringement asupra României din mai anul trecut deoarece autorităţile noastre nu au întreprins măsurile necesare pentru respectarea valorilor limită convenite privind calitatea aerului.
CE: România să abordeze eșecul sistemic în privința monitorizării poluării aerului
În consecință, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, solicitând autorităților statului să abordeze eșecul sistemic în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului, astfel cum se prevede în legislația UE privind calitatea aerului înconjurător.
“Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice”, se arată în comunicatul instituției europene.
Deficiențele constatate în legislația națională includ transpunerea incorectă a definiției „aerului înconjurător” și a „contribuțiilor din surse naturale”, ceea ce influențează domeniul de aplicare a directivei.
În plus, legislația națională nu transpune obiectivele privind calitatea datelor pentru măsurarea particulelor fine de materie (PM2,5) în zonele rurale și prevede cerințe mai puțin stricte în ceea ce privește numărul de puncte de prelevare pentru măsurarea ozonului. PM2,5 pot rămâne în atmosferă între câteva zile și o săptămână, având astfel efecte negative semnificative asupra sănătății omului. Obligația de a coopera cu țările învecinate din afara UE în caz de poluare atmosferică transfrontalieră nu a fost transpusă pe deplin și lipsesc unele cerințe cu privire la asigurarea informării eficace a publicului, se mai arată în scrisoarea CE.
România are la dispoziție două luni pentru a răspunde la aceste scrisori. În caz contrar, Comisia poate decide să trimită un aviz motivat.
Peste 400.000 de decese premature cauzate de poluare
Un raport al Agenției Europene de Mediu (EEA) publicat anul trecut arăta că pulberile aflate în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2) și ozonul troposferic (O3) afectează cel mai mult sănătatea umană. Numai în anul 2015, concentrațiile de PM 2,5 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni) au cauzat aproximativ 422.000 de decese premature în 41 de țări europene. 391.000 dintre acestea s-au înregistrat în cele 28 de state membre ale UE.
Într-un alt raport privind riscul asupra sănătății, EEA arată că valoarea limită anuală pentru NO2 continuă să fie foarte mult depășită în întreaga Europă. În 2016, 7% din populația urbană din UE locuia în zone cu concentrații mai mari decât valoarea limită anuală impusă de UE și de ghidurile OMS, ceea ce reprezintă o scădere de la 9% în 2015. În 2015, expunerea la NO2 a fost cauza decesului prematur al unui număr estimat la 79.000 de oameni din 41 de țări europene.
În România, aproximativ 28.000 de decese premature au fost asociate cu poluarea aerului în 2013. În plus, se estimează că, în total, costurile externe legate de sănătate, rezultate din poluarea aerului în România se ridică la peste 10 miliarde EUR/an.
Avertisment privind instalațiile industriale
Un alt avertisment vizează instalațiile industriale care trebuie să funcționeze în baza unor autorizații adecvate. CE solicită României să își îmbunătățească transpunerea normelor UE privind autorizațiile acordate instalațiilor care funcționează în temeiul Directivei privind emisiile industriale.
Directiva reglementează emisiile, inclusiv dioxidul de sulf, oxizii de azot și praful din aer, în scopul reducerii emisiilor respective și a riscurilor pentru sănătatea umană și mediu pe care acestea le pot cauza.
„Ca urmare a unor plângeri din partea cetățenilor și ONG-urilor, Comisia a constatat că mai multe instalații, inclusiv patru instalații mari de ardere și o fermă mare de porcine, nu dispun de autorizații care să stabilească condiții de funcționare în conformitate cu legislația UE. În absența unei autorizații, conformitatea cu valorile-limită de emisii nu poate fi verificată, iar riscurile pentru mediu nu pot fi evitate în mod eficace. Comisia a aflat, de asemenea, că două instalații mari de ardere care au făcut inițial parte din planul național de tranziție al României, dar care au fost de atunci retrase, nu respectă valorile-limită de emisii aplicabile pentru dioxidul de sulf, oxidul de azot și praf.”
România nu îndeplinește condițiile pentru protecția naturii
Probleme sunt și în privința protecției naturii. CE atentionează România, Polonia și Portugalia că nu asigură protecția adecvată a habitatelor și speciilor de interes la nivelul UE prin desemnarea de arii naturale protejate.
“În temeiul legislației UE privind natura (Directiva 92/43/CEE a Consiliului privind habitatele și Directiva 2009/147/CE privind păsările), statele membre au convenit să dezvolte o rețea europeană Natura 2000 coerentă, propunând Comisiei situri adecvate de importanță comunitară. Aceste țări nu au propus toate siturile pe care ar fi trebuit să le propună, iar cele pe care le-au propus nu acoperă în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție.”, se arată în scrisoarea CE.
Probleme privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor
România nu stă bine nici în privința măsurilor privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile.
CE solicită României și altor șase state membre să pună în aplicare normele UE. “UE dispune de norme stricte care incriminează astfel de abuzuri în Europa, care asigură pedepse severe pentru autorii infracțiunilor, protejează copiii care sunt victime și contribuie la prevenirea săvârșirii acestor infracțiuni. Directiva include, de asemenea, măsuri speciale de combatere a abuzului sexual online asupra copiilor. Aproape toate statele membre au înregistrat întârzieri la punerea în aplicare a noilor măsuri, întrucât directiva este extrem de cuprinzătoare. Comisia este la curent cu existența acestor dificultăți, însă pentru a asigura protecția eficientă a copiilor împotriva abuzului sexual, toate statele membre trebuie să respecte pe deplin dispozițiile directivei. Prin urmare, Comisia a decis să lanseze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a șapte state membre pentru transpunerea incorectă a directivei în legislația națională.”
