Comisia Europeană: Lipsa resurselor financiare și provocările demografice pun în pericol sustenabilitatea sistemului de sănătate românesc

România cheltuiește mai puțin pentru sănătate decât orice altă țară din UE, însă creșterea cheltuielilor pentru sănătate, dacă fondurile sunt utilizate în mod eficient, ar putea îmbunătăți accesul la asistență medicală eficientă și furnizată la timp, ceea ce, la rândul său, ar putea reduce mortalitatea prin cauze tratabile. Este una dintre concluziile raportului privind starea sănătatății în UE, publicat săptămâna aceasta de Comisia Europeană.

”Contribuțiile de asigurări sociale de sănătate constituie principala sursă de finanțare, dar, având în vedere gama largă de scutiri, practic doar un sfert din populația totală eligibilă contribuie efectiv la finanțare. Rezolvarea acestei probleme ar crește baza de finanțare și ar întări sistemul de asigurări sociale de sănătate. De-a lungul anilor s-au luat diverse măsuri pentru a se reduce numărul scutirilor și pentru a se spori ratele contribuțiilor, dar proporția în permanență redusă a populației plătitoare arată că sistemul este extrem de subfinanțat”, se mai arată în document.

Și alte tendințe pun în pericol sustenabilitatea pe termen lung a sistemului, inclusiv îmbătrânirea populației (ceea ce determină o mai mare cerere de servicii de asistență medicală și o restrângere a bazei de resurse) și emigrația persoanelor de vârstă activa (care are ca efect reducerea contribuțiilor și restrângerea și mai acută a bazei de resurse), mai atrage atenția Comisia.

”Raportul total de dependență economică, adică raportul dintre populația totală inactivă și ocuparea forței de muncă, a crescut în 2017, ajungând la 180 %, comparativ cu 130 % în 2016 și este cel mai ridicat din UE. În același timp, se estimează că cheltuielile publice pentru sănătate vor crește de la 4,3 % din PIB în 2016 la 5,2 % în 2070, în concordanță cu creșterile mediei UE (de la 6,8 % la 7,7 %). În plus, se preconizează că cheltuielile publice pentru îngrijirile de lungă durată vor crește de la doar 0,3 % din PIB în 2016 la 0,6 % în 2070, valoare care este mică conform standardelor UE, potrivit cărora se preconizează că aceasta va crește de la 1,6 % la 2,7 % (Comisia Europeană-CPE, 2018)”, estimează autorii documentului.

Deficitul de forță de muncă în domeniul sănătății, în România, este în continuare critic

 

” În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanță de urgență care prevede creșteri salariale substanțiale și rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenți din spitalele publice au crescut de peste două ori. Ordonanța a fost adoptată ca urmare a unor proteste și se speră că o mai bună remunerare va contribui la păstrarea personalului medical și la reducerea emigrației”, se arată în document.

Astfel, potrivit raportului, ” Guvernul a început cu creșteri salariale modeste în 2015 și 2016 și a promis îmbunătățiri suplimentare progresive ale condițiilor de muncă până în 2022. Presiunea exercitată de grevele din 2017 a accelerat creșterile salariale pentru medici până la nivelul prevăzut inițial pentru 2022. Astfel, în martie 2018, salariul net pentru un medic rezident a crescut cu aproximativ 160 % (de la aproximativ 344 EUR la 902 EUR pe lună), iar salariul net al unui medic primar a crescut cu 130 % (de la 913 EUR la 2112 EUR)”.

Comisia Europeană atrage atenția că, cel puțin deocamdată, ”de creșterile salariale au beneficiat doar medicii angajați în spitalele publice, în timp ce medicii generaliști, ale căror venituri sunt stabilite prin contracte cu casele județene de asigurări de sănătate și prin taxele aplicate pacienților, au fost excluși”.

”Deficitele în rândul medicilor sunt deosebit de mari pentru medicii generaliști – un fenomen legat de remunerațiile reduse și de condițiile de muncă precare, precum și de atitudinile negative predominante în cadrul profesiei de medic față de rolul medicilor generaliști. S-au luat măsuri, în principal, pentru a se majora numărul de profesioniști în domeniul sănătății în unitățile (spitalele) publice, pentru a se combate emigrația și a se îmbunătăți ratele de păstrare a personalului”, se arată în raport.  Autorii precizează și că ”alte măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă, cum ar fi extinderea accesului la echipamente moderne, sunt puse în aplicare cu sprijinul fondurilor structurale și de investiții europene”.

 

Reducerea utilizării serviciilor spitalicești va contribui la îmbunătățirea eficienței și a sustenabilității

 

Ratele foarte mari de externări și numărul scăzut de consultații la medic în afara spitalelor demonstrează utilizarea excesivă a serviciilor spitalicești de specialitate și utilizarea insuficientă a asistenței medicale primare și a asistenței medicale comunitare, atrage atenția Comisia.

”Pacienții din România ocolesc adesea sistemul de asistență medicală primară și se prezintă direct la serviciile de urgență ale spitalelor sau la cabinetele specialiștilor din cadrul spitalelor, chiar și pentru probleme minore de sănătate. Inițiativele de sprijinire a asistenței medicale primare, combinate cu reducerea numărului de paturi în spitale, ar trebui să contribuie la combaterea acestei surse de ineficiență. Deși numărul de paturi pentru terapie acută a scăzut cu 10 % în ultimele două decenii, numărul lor este încă ridicat, și anume 6,9 la 1 000 de locuitori în 2017 – cu mult peste media UE de 5 la 1 000 de locuitori (figura 18). În scopul creșterii eficienței sistemului de sănătate, și utilizarea chirurgiei ambulatorii pentru anumite proceduri se intensifică în România. Cu toate acestea, există posibilități de utilizare într-o măsură mai mare a anumitor proceduri: deși ponderea amigdalectomiilor efectuate în chirurgia ambulatorie în România este aceeași ca media UE, doar 32 % dintre intervențiile chirurgicale pentru cataractă au fost efectuate într-o unitate de asistență medicală ambulatorie în 2016, unul dintre cele mai mici procente din UE”, scriu autorii documentului.

 

Creșterea nivelului de integrare a serviciilor a devenit o prioritate politică

 

”Integrarea slabă este, de asemenea, recunoscută ca fiind un obstacol în calea eficienței, majoritatea serviciilor de asistență medicală de specialitate fiind furnizate în structuri prea compartimentate și nefiind adecvate pentru tratarea multimorbidității sau a afecțiunilor cronice”, subliniază Comisia Europeană.

Lipsa integrării se extinde la conexiunile dintre sănătate și alte servicii, notează Bruxelles-ul. ”Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 urmărește să abordeze o parte dintre aceste probleme prin constituirea de centre comunitare de sănătate integrate. Protocolul de colaborare interinstituțional (aprobat în iulie 2017) este prevăzut ca un instrument care va folosi evaluarea sistematică a nevoilor populației pentru a crea pachete de servicii integrate adecvate (încorporând servicii sociale, de sănătate, de educație, de ocupare a forței de muncă și locative). Corelarea fondurilor structurale ale UE cu reorganizarea serviciilor de asistență medicală a oferit un impuls pentru implementarea acestor planuri, iar legislația în domeniu a fost adoptată în 2017”, se adaugă în raport.

 

Stabilitatea și coordonarea au reprezentat provocări majore pentru procesul de reformă

 

Deși în ultimii ani au fost intensificate planurile de reformare a asistenței medicale, procesul a fost perceput de pacienți și de profesioniștii în domeniul sănătății ca fiind fragmentat și slab coordonat. În special, părțile interesate au considerat că politicile implementate s-au concentrat excesiv pe abordarea problemelor financiare, în detrimentul performanței pe termen lung. Stabilitatea guvernanței a reprezentat, de asemenea, o provocare: începând din 2009, au existat 15 miniștri ai sănătății și 10 președinți ai CNAS, ceea ce a afectat continuitatea și a condus la fragmentare și la paralizarea reformei. Este deosebit de dificil să se evalueze dacă sunt îndeplinite obiectivele guvernului, deoarece performanța sistemului de sănătate nu este evaluată în general. Sistemele de informare actuale nu permit identificarea sau urmărirea priorităților în domeniul sănătății și nici nu sprijină evaluarea rapidă a nevoilor sau furnizarea de feedback factorilor de decizie. Anchetele internaționale servesc drept indicator pentru evaluare, însă numai pentru anumite dimensiuni specifice ale performanței.

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.