Asociația PhRMA, care reprezintă principalele companii producătoare de medicamente inovative din Statele Unite ale Americii, a făcut apel la Biroul pentru Politici Comerciale ale Statelor Unite (USTR) pentru a lua măsuri urgente împotriva unor state care limitează accesul unor medicamente inovative produse în SUA sau ale căror politici interne încalcă dreptul la proprietate intelectuală al acestora.
În cadrul unui raport special emis recent, reprezentanții PhRMA cer președintelui SUA, Donald Trump, să intervină conform Secțiunii 301 a Acordului Comercial din 1974 și să includă Canada, Japonia, Korea și Malaezia pe „lista neagră” a statelor care refuză sau limitează accesul unor medicamente inovative produse în SUA sau care recurg la practici care prejudiciază dreptul la proprietate intelectuală al companiilor biofarmaceutice producătoare de medicamente inovatoare. În plus, PhRMA cere ca alte 14 state să fie incluse pe o „listă de urmărire”.
Președintele poate face „uz de represalii”
Secțiunea 301 a Acordului Comercial din 1974 îl împuternicește pe președintele Statelor Unite să ia „toate măsurile adecvate – inclusiv a face uz de represalii – pentru a înlătura orice act, lege, politică sau practică a unui guvern străin care violează un acord comercial intenațional sau care este nejustificată, discriminatorie, sau care restricționează sau îngrădește comerțul Statelor Unite”.
În cadrul raportului PhRMA, cele patru state acuzate în primă instanță de „practici neconcurențiale” și de politici care îngrădesc sau limitează accesul medicamentelor produse în Statele Unite pe piața internațională sunt Canada, Japonia, Korea și Malaezia. Acestea sunt „acuzate” de industria farmaceutică americană fie de implementarea unor politici care limitează prețul medicamentelor inovative, fie de încălcarea brevetelor printr-o politică de „licențiere obligatorie” la intrarea pe piață.
Politicile europene ale medicamenului nu sunt pe placul americanilor
Însă raportul PhRMA include și o secțiune dedicată Uniunii Europene (UE). Conform documentului „multe state membre UE recurg la practici care restricționează disponibilitatea medicamentelor inovative, care limitează accesul pacienților la tratamente inovative și care nu reușesc să recompenseze la adevărata lor valoare aceste medicamente”.
Un scurt capitol al acestui raport este dedicat și României. Țara noastră este acuzată de producătorii de medicamente inovative din SUA pentru „politica celui mai mic preț european”. România stabilește prețul medicamentelor sub prețul minim, pentru care se ia în calcul un coș de referință în care sunt incluse prețurile practicate de 12 ale țări europene. „Acest sistem împovărător are ca rezultat unele din cele mai mici prețuri la medicamente din Europa, fapt care încurajează exportul paralel și duce la criza unor medicamente pe piața domestică”, spun americanii de la PhRMA. O altă mențiune negativă ține de faptul că bugetul pentru medicamente compensate nu ține pas cu inflația, fapt ce duce la o creștere a taxei clawback – „o taxă prin care producătorilor de medicamente li se cere să acopere întregul deficit al bugetului pentru medicamente compensate”.
Costul inovației
„Atunci când țările străine impun restricții comerciale și nu prețuiesc la adevărata lor valoare inovațiile, ele amenință industria și siguranța locurilor de muncă din Statele Unite”, a declarat prim-vice-președintele PhRMA, Brian Toohey.
„Pacienții americani nu ar trebui să susțină povara costului global pentru inovație în domeniul farmaceutic. Statele Unite trebuie să folosească toate instrumentele pe care le are la îndemână pentru a negocia cu țările străine și a facilita accesul pe piețele transoceanice al producătorilor americani de medicamente inovative”, a mai declarat Toohey, citat de un comunicat de presă.
