Lansarea Primul Raport de Monitorizare privind Comerţul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din România, în cadrul Conferinţei ,,Piaţa neagră a Medicamentelor şi Criza din Piaţa Farma” a reunit reprezentanți ai celor mai importante instituții din domeniul sănătății, profesioniști din industria farmaceutică, reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și mass-media, care au discutat despre cauzele, implicațiile și soluțiile pentru contracararea acestui fenomen. În raport a fost evaluată situația actuală a comercializării ilegale pe internet a unor medicamente care se eliberează cu prescripție medicală, realitate ce reprezintă un risc pentru sănătatea publică. Cele mai multe medicamente comercializate în mediul online sunt destinate pacienților oncologici, însă anunțuri de vânzare sau cumpărare există și pentru medicamente aflate în Programul Național pentru Boli Rare sau pentru vaccinurile incluse în Programul Național de Vaccinare.
,,Preocuparea în zilele noastre este de a avea sisteme de sănătate sustenabile. Din păcate ne confruntăm cu multe probleme, iar piaţa farma nu face excepţie. Ne confruntăm cu o lipsă de consecvenţă în ceea ce priveşte policiticile de sănătate şi reglementările în domeniu, care să aibă impact asupra sectorului farma şi mai ales asupra pacienţilor. Tema lansată astăzi este un subiect deosebit de interesant. Am fost cu toţii nerăbdători să aflăm concluziile. Sperăm ca aceste concluzii ale Raportului să fie fundamentul deciziilor viitoare în ceea ce priveşte politica medicamentului. Piaţa farma este una în care acţionează diferiţi jucători, de cele mai multe ori însă în interese proprii. Avem nevoie de reglementări ferme. Avem nevoie de un cadru care să prioritizeze pacienţii, dar care să nu lezeze nici ceilalţi jucători din domeniu. Pacienţii trebuie să fie în centrul preocupărilor”, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, Consilier de Stat, Departamentul de Sănătate Publică al Administrației Prezidențiale.Riscul procurării medicamentelor din surse necontrolate este mare, existând posibilitatea ca acestea să fie contrafăcute. Pe de altă parte, există și un potențial risc ca medicamentele să nu fie transportate și depozitate corespunzător, pot fi expirate, fapt ce poate afecta eficacitatea terapeutică.Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția că 50% dintre medicamentele comercializate pe platforme online, care nu își dezvăluie adresa fizică, nu sunt conforme.
Conf. dr. Florin Buicu, Președintele Comisiei pentru Sănătate şi Familie, din Camera Depuţilor, a declarat în cadrul conferinței că prin modificarea Legii Farmaciei se poate reglementa comerţul online pentru farmaciile autorizate: „S-a spus că nu avem reglementări în România în ceea ce priveşte comerţul online de medicamente. Populaţia s-a confruntat şi se confruntă în continuare cu vânzări online de medicamente de diferite feluri. Putem să lăsăm situaţia aşa sau putem să reglementăm domeniul. Printr-o iniţiativă de modificare a Legislaţiei Farmaciei se reglemetează acest fapt, dând posibilitatea farmaciilor să gestioneze acest lucru. (…) Prin modificarea Legii Farmaciei reglementăm comerţul online pentru farmaciile autorizate. Am încercat să mai introducem şi măsuri de sancţionare pentru vânzările de medicamente în cazul drogheriilor care nu ar avea dreptul să comercializeze medicamente care nu se vând în drogherii. Scopul reglementării, repet, este acela de a evita falsificarea medicamentelor sau comercializarea din surse nesigure”.Un proiect de lege care ar urma să stabilească cadrul legal pentru funcționarea farmaciilor online se află în proces de adoptare la Camera Deputaților. Acesta reglementează vânzarea de produse medicamentoase prin intermediul internetului, însă doar a celor care se eliberează fără prescripție medicală.Dr. Laszlo Attila, Preşedintele Comisiei de Sănătate Publică din Senatul României, a declarat în cadrul Conferinţei „Piaţa Neagră a Medicamentelor şi Criza din Piaţa Farma”, că se depun toate eforturile în vederea identificării unor soluţii viabile care să rezolve problemele legate de comercializarea medicamente din surse neautorizate, fiind nevoie de o abordare multidisciplinară în acest context: „Depunem toate eforturile că să identificăm soluţiile cele mai bune la această problemă. De asemenea, căutăm soluţii pentru toate problemele cu care se confruntă sistemul în acest moment. Vrem să identificăm măsuri care să aibă finalitate pe termen lung, să putem vorbi de siguranţă şi predictibilitate. (…) Sunt foarte multe lucruri expuse în acest Raport lansat astăzi, dar soluţiile pe care le căutăm necesită în acest caz o abordare multidisciplinară. Sunt o serie de teme de care ne-am apucat şi vă asigur de tot interesul nostru în rezolvarea acestor probleme. Suntem conştienţi ca avem nişte lacune legislative majore care ne-au adus în această situaţie şi încercăm să rezolvăm cât mai repede”.Președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camra Deputaților, Iulian Iancu şi iniţiatorul Proiectului de Lege pentru modificarea Codului Penal privind medicamentele şi alimentele contrafăcute, a declarat că falsificarea și contrafacerea reprezintă unul dintre flagelurile cele mai grave cu care se confruntă România astăzi: ,,Vorbim de contrafacere şi falsificare nu numai la medicamente. Însă, medicamentele reprezintă dimensiunea cea mai gravă. (…) La medicamente, 33% din tot ce se comercializează în România din surse necontrolate este ori contrafăcut ori falsificat. 20% dintre medicamente au altă substanţă activă decât cea scrisă în prospect. Altele nu au vreo substanţă activă. (…) Pacientul trebuie să fie informat şi asupra substanţei active din medicament nu numai asupra denumirii medicamentului. România este pe harta infracţională a traficului de medicamente contrafăcute, falsificate. Vorbim de un întreg sistem, de o adevărată industrie care are ramificaţii pe întreg globul. Fenomenul este tot mai greu de stăpânit pentru că are în spate miliarde de euro. Plecând de la acest context, am considerat necesară o modificare a Codului Penal privind medicamentele şi alimentele contrafăcute. În Codul Penal vechi pedeapsa era de 25 ani. La prima modificare s-a ajuns la 15 ani, iar acum 5 ani, 2 ani, 6 luni şi amendă. Este necesară o maximizare a pedepselor. Cele mai dure măsuri trebuie introduse aici pentru a stopa fenomenul. În momentul de faţă avem pe masa de dezbatere a Comisiei noastre o iniţiativă ce vizează comerţul online”.Medicamentele contrafăcute conțin, de obicei, o cantitate necorespunzătoare (fie prea mică, fie prea mare) a substanței active sau, aceasta poate chiar lipsi. Astfel de produse pot conține o substanță activă cu scop terapeutic diferit de cel asociat produselor pe care le substituie. De asemenea, au fost cazuri în care în medicamentele falsificate au fost descoperite substanțe toxice (ex: otravă pentru șobolani).
,,Este nevoie de campanii de informare pentru pacienţi astfel încât toţi să fim conştienţi de riscurile la care ne supunem atunci când cumpărăm medicamente de pe internet, fie că vorbim de medicamente falsificate sau nu. (…)Vorbim de medicamente ilegale sau fără drept de circulaţie pe piaţă, adică de acele medicamente care nu deţin autorizaţie în ţara în care sunt distribuite. De asemenea vorbim de medicamente falsificate, atunci când sunt prezentate în fals elemente cum ar fi: identitatea de la ambalaj, etichetarea, diferenţa de cerneală etc. Trebuie avută în vedere sursa, aceasta vizând inclusiv fabricantul, ţara de fabricaţie, ţara de origine. La fel de important este şi istoricul acelui medicament”, a declarat preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, dr. Nicolae Fotin, în cadrul conferinței.
În acest context, directorul executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Dan Zaharescu, a declarat că împiedicarea intrării pe piaţa internă, reglementată, a acestor medicamente contrafăcute este absolut necesară, iar în acest sens se fac paşi importanţi: ,,Avem nevoie să împiedicăm intrarea medicamentelor falsificate pe piaţa internă, pe piaţa reglementată. S-au căutat soluţii şi aşa a apărut Directiva CE 62/2011. Normele de aplicare a Directivei au stabilit regulile de verificare a medicamentelor. Mai excat, vorbim de serializare, verificare la punctul de eliberare, de codul matricial şi de sigiliu, dar şi de un sistem creat şi administrat de actorii principali sub supravegherea autorităţilor. (…) Din punctul de vedere al funcţionalităţii, vorbim de o bază de date europeană în care sunt introduse seriile de medicamente. (…) Practic, din 9 februarie 2019 nicio cutie de medicamente nu ar mai trebui eliberate către pacienţi fără a fi verificate din punctul de vedere al siguranţei pacienţilor”.
Pe de altă parte, CEO-ul companiei de stat Unifarm, Adrian Ionel, a subliniat, în cadrul evenimentului că în contextul avântului pe care acest tip de comerţ cu medicamente l-a luat, autorităţilor le este greu să identifice toate sursele neautorizate: „Din păcate nu putem ţine pasul cu multitudinea firmelor care comercializează medicamente online. Este destul de greu de monitorizat. Pe de altă parte, sunt cazuri în care au fost găsite inclusiv în farmacii, nu doar online, medicamente contrafăcute, ceea ce ne duce în varianta şi mai pragmatică a lucrurilor de a crede că prin colaborarea unor medici sau farmacişti se ajunge la aceste situatii. Prin îmbunătăţirea colaborării între instituţiile statului şi instituţiile de semnalizare a acestor probleme putem să redresăm situaţia”.Una dintre concluziile conferinței a fost aceea că autorităţile ar trebui să aibă o poziţie mult mai puternică în combaterea comercializării medicamentelor pe internet. Astfel, Iulian Trandafir, directorul general al unei companii farmaceutice a declarat: „Aşa cum am văzut, produsele cele mai căutate pe internet au fost cele scumpe, de oncologie. Deci nu vorbim de produse ieftine. Prin urmare, ar trebui să avem o poziţie mai puternică a autorităţilor statului deoarece aceste produse anunţate pe internet la preţ foarte mari provin din surse nesigure şi nu sunt înregistrate în România, dar de care medicii află şi probabil le recomandă pacienţilor. Există şi varianta medicamentelor înregistrate în România, dar care nu se găsesc în spitale sau farmacii. Iar al treilea motiv pentru care autorităţile ar trebui să reacţioneze mai ferm ar fi acela al medicamentelor înregistrate în România dar care nu sunt incluse pe lista de medicamente gratuite sau compensate. Astfel de medicamente, în aceste condiţii, pot fi luate de pe internet la preţuri ceva mai mici faţă de farmacii, cum am văzut, dar trebuie să ne întrebăm dacă aceste produse sunt sigure”.Raportul de Monitorizare privind Comerțul Online cu Medicamente din Surse Necontrolate din România a fost elaborat pe baza analizei realizate în perioada 01 iunie 2016 – 31 martie 2017 a mai multor categorii de platforme online, care comercializau medicamente: pagini din social media, forumuri, website-uri, inclusiv specializate pe anunțuri. Din 174 de produse monitorizate au fost identificate anunțuri de vânzare sau cumpărare pentru 41 dintre acestea, fiind centralizate 2663 de anunțuri pentru aceste medicamente.„Prin realizarea acestui raport am dorit să evaluăm situația curentă în mediul online în ceea ce privește comerțul cu medicamente din surse necontrolate și să ne aducem aportul într-un efort colectiv de informare asupra amplitudinii și pericolelor acestui fenomen. Un pacient care consumă un medicament cumpărat de pe internet, pentru că, din anumite motive, nu a avut acces la medicamente decontate de stat, este supus unor riscuri enorme. În acest context, credem că este nevoie de campanii de informare și educare a populației cu privire la riscurile la care se expun prin procurarea de medicamente din surse neautorizate. Totodată, este necesară o legislație clară, care să susțină demersurile instituțiilor abilitate în contracararea acestui fenomen, o legislație care să vizeze atât comerțul ilegal online sau offline cu medicamente din surse necontrolate, cât și contrafacerea. Nu în ultimul rând, permanentizarea monitorizării în zona online, pe un număr mai mare de produse și pe o listă exhaustivă de site-uri și platforme, realizată zi de zi, este o altă componentă de bază în diminuarea acestui fenomen îngrijorător”, a declarat Dan Miclea, Director General Media Kompass, organizația care a elaborat Raportul de Monitorizare.
ISSN 2558 - 9369 | ISSN-L 2558 - 9369
