Politicile publice în domeniul sănătăţii, reproducerii şi planificării familiale elaborate pe bază de dovezi corect implementate, monitorizate şi evaluate pot îmbunătăţi statisticile referitoare la mamele minore cu costuri relativ reduse şi efecte pe termen lung, a declarat, luni, conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, consilier prezidențial – Departamentul Sănătate Publică din cadrul Administrației Prezidențiale.
„Analiza Organizaţiei Salvaţi Copiii relevă aceleaşi deficienţe ale sistemului de sănătate cu care se confruntă tinerele mame din zonele rurale şi defavorizate: lipsa accesului sau acces limitat la servicii medicale şi la informare privind planingul familial şi educaţia sexuală. Accesul redus la asistenţă medicală în zonele rurale este o deficienţă recunoscută a sistemului de sănătate românesc de care vorbim de ceva vreme şi vizează atât asistenţa medicală primară, cât şi pe cea de specialitate. Dacă este să ne referim la cauze, deficitul vizează atât resursa umană, cât şi infrastructura. Consecinţele sunt statisticile nefaste pe care parte ni le-aţi prezentat, dar şi cele care privesc mortalitatea maternă sau infantilă, numărul de decese prin avort sau numărul copiilor abandonaţi, riscul de excluziune socială şi de sărăcie”, a declarat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun, la lansarea unui studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.
Consilierul prezidenţial a subliniat necesitatea educaţiei în mediul şcolar şi informarea tinerilor asupra riscurilor aduse de o sarcină nedorită şi asupra modalităţilor de contracepţie.
„Educaţia pentru sănătate rămâne prioritară pentru că ea este filtrul prin care oferim generaţiilor prezente şi viitoare şansa unor alegeri informate, responsabile, cu privire la propria sănătate şi mă refer la nutriţie, evitarea comportamentelor nocive, la practicarea activităţii fizice, la igienă. În cadrul educaţiei pentru sănătate, educaţia sexuală reprezintă o componentă importantă, care are potenţialul de a schimba aceste statistici cenuşii, ca să nu le spunem negre. În mediul rural şi în comunităţile izolate este cea mai mare nevoie de o reţea de medicină şcolară funcţională, de educaţie sexuală, de servicii de planning familial, iar PNRR a prioritizat acest lucru. Investiţia în dotarea şi reabilitarea cabinetelor de planning familial în regiuni vulnerabile cu număr mare de sarcini în adolescenţă şi un număr mare de boli cu transmitere sexuală se regăseşte ca pilon important în PNRR pe sănătate şi va contribui la îmbunătăţiri considerabile”, a explicat conf. univ. dr. Diana Loreta Păun.
Potrivit consilierului prezidenţial, reforma sistemului trebuie să vizeze şi resursa umană din sănătate: o planificare rigurooasă care să asigure un număr necesar de profesionişti cu specializări adecvate şi cu distribuţia geografică optimă şi condiţii create tinerilor pentru a nu pleca din ţară.
Mai mult de opt din zece mame şi gravide cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la şcoală, iar patru din zece accesează doar medicina de familie pe durata sarcinii, relevă un studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii privind situaţia mamelor/gravidelor adolescente din România.
Analiza mai evidenţiază că două din zece mame minore au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.
Salvaţi Copiii menţionează că în anul 2021, potrivit datelor semi-definitive INS, 687 de naşteri au provenit de la mame cu vârsta sub 15 ani şi că 45% din naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, ţară aflată pe primul loc la acest capitol.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 260 de tinere din 46 de comunităţi rurale defavorizate în cadrul cărora Organizaţia „Salvaţi Copiii” implementează proiectul „Un model integrat de asigurare a accesului la servicii medicale şi sociale pentru adolescentele însărcinate şi mamele adolescente din zonele rurale defavorizate din România şi Republica Moldova”.
