Adolescența este o perioadă critică din viața oricărei persoane. În anii de punte dintre copilărie și maturitate survin multe schimbări atât biologice, cât și sociale, care pot cauza stres și anxietate în viața unui fost copil. În unele cazuri, dacă stresul nu este corect gestionat, poate lăsa urme pe termen lung, inducând dezechilibre ale sănătății mintale.
În fiecare an, la 10 octombrie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) sărbătorește Ziua mondială a sănătății mintale. Jumătate din bolile mintale debutează înaintea vârstei de 14 ani, conform OMS, dar cele mai multe cazuri rămân nediagnosticate. La nivel global, depresia este situată pe locul trei în rândul celor mai întâlnite afecțiuni ale adolescenților, iar suicidul este a doua cauză de deces la aceeași categorie de vârstă (15–29 de ani). Consumul excesiv de alcool și droguri în rândul adolescenților duce la comportamente deviante, care pot cauza adevărate lanțuri de întâmplări nefavorabile sănătății.
OMS a publicat recent un raport ce analizează comportamentul adolescenților cu privire la consumul de alcool în 36 de țări și regiuni din Europa în perioada 2002–2014. Analiza a fost realizată pe baza datelor din studiul OMS The Health Behaviour in School-aged Children (HBSC), care monitorizează comportamentul adolescenților cu vârste de 10, 13 și 15 ani, o dată la patru ani. Raportul privind consumul de alcool în rândul adolescenților analizează acest comportament al tinerilor europeni cu vârsta de 15 ani, cu accent pe inegalitățile geografice, sociale și de gen.
Consumul de alcool a scăzut în rândul adolescenților
Raportul OMS realizat pe baza studiului HBSC arată o scădere a ratei consumului de alcool din 2002 până în prezent, dar și o dezvoltare a unor comportamente mai nesănătoase cu privire la băuturile alcoolice în rândul adolescenților – debutul mai precoce al consumului, consumul a mai multe tipuri de băuturi alcoolice simultan sau consumul până la starea de ebrietate, în cazuri din ce în ce mai numeroase.
În majoritatea regiunilor, consumul de alcool a scăzut în rândul adolescenților, indiferent de sex, iar prevalența consumului la această categorie de vârstă s-a înjumătățit comparativ cu valoarea din 2002, mai ales în țările cu o rată mare a consumului (Irlanda, Marea Britanie). Tendința descendentă poate fi atribuită restricțiilor mai stricte legate de vârstă la momentul cumpărării băuturilor alcoolice, dar și unei înțelegeri mai bune a efectelor nefavorabile ale alcoolului asupra sănătății. Irlanda și Marea Britanie au cunoscut cele mai mari rate de scădere, de la 34% în 2002 până la 8% în 2014 în cazul fetelor și de la 42% la 11% în cazul băieților (fig. 1).
Adolescenții români consumă alcool peste media europeană
Cu toate aceste scăderi, consumul de alcool printre adolescenți rămâne o problemă de sănătate publică. În rândul băieților în mod special, dar și al fetelor, există diferențe mari în privința consumului între Europa de Nord-Est (cu o prevalență mică a consumului de alcool) și Europa de Sud-Est și subregiunea mediteraneeană. Consumul de alcool se întâlnește mai des în cazul băieților decât al fetelor, dar diferențele se estompează în țările nordice, Irlanda și Marea Britanie, unde consumul este la un nivel înalt. Cea mai mică prevalență a consumului de alcool în rândul fetelor se întâlnește în Islanda (2%), Finlanda, Irlanda, Norvegia și Suedia (3%) și Letonia și Portugalia (4%), pe când cea mai mare prevalență este în Malta (26%), Ungaria (18%), Grecia și Italia (17%). În cazul băieților, cea mai mică prevalență a consumului de alcool este în Islanda (3%), Norvegia (4%), Irlanda și Suedia (5%), iar cea mai mare prevalență este în Croația (33%), Malta (32%), Italia (31%) și Ungaria (29%).
În România, alcoolul este consumat de 9,2% din adolescente (puțin sub media europeană de 9,4%) și 27,8% din adolescenți (mult peste media europeană de 16,4%).
Berea – cea mai consumată băutură alcoolică
În ceea ce privește tipul de băutură alcoolică consumată cel mai des, berea a fost cea mai consumată băutură alcoolică în anul 2014 printre adolescenți, mai ales printre băieți (fig. 2). În rândul fetelor, cea mai mare rată a prevalenței consumului de bere a fost în Grecia (10%), Italia și Malta (9%), iar cea mai mică în Estonia (0%), Finlanda, Islanda, Irlanda, Letonia și Suedia (1%). În rândul băieților, cea mai mare prevalență a consumului de bere a fost întâlnită în Croația (25%), Israel (23%) și România (22%), iar cea mai scăzută prevalență a fost în Islanda, Irlanda și Suedia (3%). Oricum, consumul global de bere a scăzut la adolescenți de la 19% în 2002 la 8% în 2014.
Băuturile spirtoase și cocktailurile sunt mai puțin consumate de adolescenți, pentru ultimele neexistând date suficiente pentru a analiza consumul. Scăderea consumului de băuturi spirtoase în rândul băieților din țările nordice a făcut ca cei din regiunea Sud-Europeană să ajungă pe primul loc la această categorie. 4,2% din adolescenții români consumă băuturi spirtoase, puțin sub media europeană de 4,9%.
Peste un sfert din adolescenți au consumat alcool în exces
În privința abuzului de alcool, în 2014, un sfert din băieți și aproape o cincime din fete au raportat că au experimentat starea de ebrietate mai mult de două ori pe parcursul vieții. Nu au existat variații geografice mari în această privință. Adolescenții din țările sud-europene și mediteraneene ajung în această stare mai rar decât cei din celelalte regiuni. În România, 11,7% din adolescente și 29,9% din adolescenți au raportat că au fost în stare de ebrietate de cel puțin două ori. În cazul fetelor, procentajul este mai mic decât media europeană (21,2%), dar băieții adolescenți din România au experimentat mai des această stare decât media europeană de 24,5%. Nu suntem fruntași la acest capitol, cea mai mare prevalență a consumului excesiv de alcool găsindu-se printre adolescenți în Europa Centrală și de Est (Slovenia, Estonia, Ungaria, Letonia), Irlanda și Marea Britanie (fig. 3).
Inițierea precoce a consumului de alcool este un alt subiect studiat în analiza de față, autorii observând că aceasta duce la un consum mai mare de alcool pe termen lung, urmat de efecte nefavorabile asupra sănătății. Începerea consumului de alcool la vârste mici (13 ani sau mai puțin) a fost raportată de unul din patru adolescenți în toate regiunile europene în anul 2014.
Consumul excesiv de alcool la vârste mici
În medie, inițierea precoce a consumului de alcool a scăzut de la 46% în 2002 la 28% în 2014. Cea mai mare prevalență a fost în țările din Europa Centrală și de Est (Estonia, Lituania, Grecia, Croația, Ungaria), iar cea mai mică în Europa de Nord (Islanda, Suedia, Norvegia). În România, consumul de alcool începe timpuriu în cazul a 19,8% din fetele adolescente (sub media europeană de 25,2%) și în cazul a 40,4% din băieții adolescenți (mult peste media europeană de 30,8%).
În privința consumului excesiv de alcool la vârste mici, cea mai mare prevalență a fost tot în Europa Centrală și de Est, precum și în Irlanda și Marea Britanie, iar cea mai mică prevalență în țările nordice. Per total, consumul excesiv a scăzut de la 17% în 2002 la 8% în 2014. O creștere a consumului excesiv de alcool la vârsta de 13 ani a fost observată în Slovenia și în Grecia. În România, prevalența a fost de 10,4% în anul 2014.
Pattern-ul socioeconomic a fost asociat cu inițierea precoce a consumului de alcool doar în puține țări, dar consumul excesiv de alcool în rândul adolescenților, cu apariția stării de ebrietate, a fost influențat de diferențele socioeconomice dintre țări. Consumul de alcool se întâlnește mai des la adolescenții din familii cu venituri mari, dar nu există același tipar pentru inițierea precoce a consumului de alcool.
Consumul de alcool și comportamentele anormale în adolescență
În rândul adolescenților, alcoolul este una dintre cele mai utilizate substanțe ce induc dependență, prin prisma utilizării intense fiind și cea mai periculoasă. Inițierea consumului de alcool în adolescență are consecințe nefavorabile asupra sănătății mintale a viitorului adult, dar și asupra sănătății sale fizice. Consumul de alcool în adolescență este implicat în dezvoltarea comportamentelor anormale care duc la vătămare corporală, tentative de suicid, violență, eșec educațional și la creșterea ratei de transmitere a bolilor sexuale.
La nivel global, alcoolul este unul din primii patru factori de risc pentru mortalitatea prematură. Pentru a putea atinge ținta de reducere a mortalității premature până în anul 2030, OMS menționează că este necesară o intensificare a acțiunilor de control a consumului de alcool, mai ales în rândul adolescenților.
Psihiatrul Vlad Stroescu a explicat, pentru Ro Health Review, că maturizarea sistemului nervos se definitivează după 21 de ani, astfel că molecula neurotoxică de etanol poate aduce mari probleme de sănătate celor care o consumă înainte de această vârstă. În plus, adicțiile au o cale comună de acțiune, la nivelul tractului mezolimbic, astfel că apare un risc încrucișat de adicții ulterioare. Dar deși majoritatea adolescenților consumă alcool, nu toți vor ajunge dependenți, explică dr. Vlad Stroescu. Factorii de risc implicați în consumul de alcool în adolescență sunt apartenența la păturile sociale mai joase și problemele financiare, dar însăși vârsta este factorul determinant al acestui comportament.
Consumul de alcool în adolescență are la bază un comportament social, fundamental uman. Adolescența predispune în sine la consumul de droguri și alcool. Când ridică probleme serioase consumul de alcool? Depinde de situație. Dacă adolescentul consumă băuturi alcoolice doar ocazional, comportamentul nu constituie un pericol. Dacă intervine dependența, în urma consumului unor cantități mari pe termen îndelungat, cheia este psihoterapia de lungă durată, iar adolescentul trebuie implicat în programe specializate, eventual împreună cu părinții. Majoritatea acestor cazuri sunt însă rare, spune psihiatrul Vlad Stroescu.
