Consumul de antibiotice: europenii au cea mai mare încredere în personalul specializat

Rezistența bacteriană a fost subiectul unui raport Eurobarometru comandat de Comisia Europeană (CE) și publicat recent. Rezistența bacteriană la antibiotice a devenit o problemă de sănătate publică în Europa și în restul lumii, cu impact direct asupra stării de sănătate umană și animală și cu efecte nefavorabile asupra economiilor naționale. Infecțiile cu bacterii rezistente la antibiotice cauzează în Europa 25 de mii de decese anual și costă peste 1,5 miliarde de euro pe an.

Comisia Europeană a prioritizat acțiunile de combatere a rezistenței la antibiotice, aliniind proiectele cu planul European One Health de acțiune împotriva rezistenței bacteriene, adoptat în iunie 2017. Planul de acțiune include peste 70 de activități și este realizat pe baza a trei piloni centrali: dezvoltarea regiunii europene în zona cu cele mai bune practici de combatere a antibiorezistenței, stimularea cercetării și inovării în privința antibiorezistenței și configurarea unei agende globale. Ghidurile CE din prezent urmăresc reducerea utilizării inadecvate și a abuzului de antibiotice, identificând și factorii responsabili pentru creșterea antibiorezistenței.

Comisia Europeană a realizat câteva sondaje pentru a monitoriza nivelul cunoașterii în ceea ce privește folosirea antibioticelor. Atitudinea și comportamentul oamenilor sunt foarte importante în asigurarea unei folosiri adecvate a antibioticelor, iar studiul prezent este al patrulea pe tema antibioterapiei și nivelului de cunoaștere în acest domeniu. Sondajul analizează prevalența folosirii antibioticelor în populația generală, observând modul în care au fost procurate antbioticele, motivele administrării și pretestarea. Mai este analizat nivelul cunoașterii eficienței antibioticelor și riscurilor asociate folosirii inadecvate, precum și modul în care populația a aflat informații cu privire la aceste aspecte și modul cum este privită antibioterapia la animale.

Sondajul a fost desfășurat în 28 de state membre UE în perioada 8-26 septembrie 2018, având 27.474 de respondenți din mai multe pături sociale și demografice care au fost chestionați față în față. În ceea ce privește folosirea antibioticelor, 32% din respondenți au spus că au luat antibiotice per os (tablete, pudră sau sirop) în ultimul an. Procentul a fost mai mic decât în urmă cu 2 ani (34%) și în 2009 (40%). În Italia, 47% din respondenți au spus că au luat antibiotice, în Polonia și Slovenia 24%, în Germania 23%, în Olanda 21% și în Suedia 20% (fig. 1).

Figura 1. Procentele respondenților care au luat antibiotice în ultimul an

La întrebarea referitoare la modul în care au procurat antibioticele folosite, majoritatea respondenților (93%) au spus că prin intermediul unui medic sau profesionist în domeniul sănătății. 4% au răspuns că au cumpărat antibioticele fără o rețetă medicală (fig. 2). Procentele sunt asemănătoare cu cele din 2016.

Figura 2. 4% din respondenți au spus că au cumpărat antibiotice fără o rețetă medicală

Cele mai des întâlnite cauze ale administrării antibioticelor au fost, conform răspunsurilor, bronșita (16%), angina (14%), gripa (12%), infecțiile de tract urinar (12%) și febra (11%) (fig. 3).

Figura 3. Cele mai des întâlnite cauze ale administrării antibioticelor

Unul din cinci respondenți a afirmat că motivul administrării a fost gripa sau răceala comună, procentul fiind mai mic decât în 2016 (20% față de 27%). Întrebați dacă au realizat un test paraclinic înainte de administrarea antibioticelor, doar 41% din respondenți au răspuns „da”. În Cehia 72% din cei chestionați au răspuns afirmativ la această întrebare, fiind urmați de cei din Slovenia (70%), Estonia (68%) și Lituania (66%) (fig. 4).

Figura 4. Respondenții care au realizat un test înainte de administrarea antibioticelor

43% dintre respondenți au știut faptul că antibioticele nu omoară virusurile, în timp ce 48% au răspuns invers și 9% nu au știut ce să răspundă (fig. 5).

Figura 5. Răspunsurile la întrebarea referitoare la capacitatea antibioticelor de a omorî virusurile

66% din respondenți au știut că antibioticele nu sunt eficiente împotriva răcelilor comune, în timp ce 28% au crezut că sunt și 6% nu au putut răspunde. 85% din respondenți au știut că folosirea inadecvată a antibioticelor le poate face ineficiente iar 9% au răspuns că această afirmație este incorectă. 97% din respondenții din Grecia au știut că eficiența scade cu administrarea incorectă, procentul fiind urmat de cele din Suedia (96%) și Olanda (96%). Respondenții din România și Italia au oferit răspunsul corect în cele mai puține cazuri (74%, respectiv 70%). 68% din respondenți știu că folosirea antibioticelor este asociată cu reacții adverse iar 17% contrazic această realitate.

Mai mult de patru din cinci respondenți (84%) au spus că tratamentul cu antibiotice poate fi întrerupt numai după ce a fost terminată schema terapeutică iar 13% au răspuns că tratamentul poate fi întrerupt oricând. 66% din respondenți menționează că nu au primit nicio informație necesară cu privire la situațiile în care se administrează și nu se administrează antibioticele, iar dintre cei care au afirmat că au primit informații, 41% au spus că sursa a fost un medic, 28% au spus că au primit informații de la televizor iar pentru 19% sursa informațiilor a fost presa scrisă (fig. 6).

Figura 6. Sursa informațiilor cu privire la consumul de antibiotice

67% din respondenți au spus că ar dori informații suplimentare în privința consumului de antibiotice și în ceea ce privește dezvoltarea rezistenței bacteriene. În privința consumului de antibiotice în rândul animalelor, 56% din respondenți au fost de acord cu faptul că animalele au dreptul de a fi tratate cu antibiotice iar 35% cred că animalele nu au acest drept.

Europenii au cea mai mare încredere în personalul specializat, atunci când doresc să consume antibiotice sau să obțină informații cu privire la consum. Europenii sunt și cei mai divizați în privința opiniilor despre antibiotice, dar au încredere mai mare într-o acțiune la nivel global pentru scăderea rezistenței la antibiotice. Creșterea conștientizării importanței unei antibioterapii corecte și riscurilor pe care le aduce aceasta este importantă pentru a reuși combaterea infecțiilor cu bacterii rezistente în viitor, concluzionează autorii sondajului.

În România, 71% din respondenți au spus că nu au urmat tratament antibiotic în ultimul an, iar 84% din cei care au luat antibiotice au spus că au obținut tratamentul de la un medic. 56% din respondenți nu au știut că antibioticele nu distrug virusurile și 44% nu su știut că nu sunt eficiente în cazul unei răceli comune. În schimb, 74% din respondenți au știut că dacă se administrează incorect, antibioticele pot induce rezistență bacteriană. 61% au știut că folosirea frecventă a antibioticelor generează reacții adverse precum diareea (fig. 7).

Figura 7. Românii care au știut că folosirea frecventă a antibioticelor generează reacții adverse

56% din români au răspuns că nu au realizat niciun test înainte de administrarea antibioticelor, iar 78% din respondenți au știut că tratamentul poate fi oprit doar după terminarea planului terapeutic, niciodată înainte.

Figura 8. Primirea informațiilor cu privire la administrarea antibioticelor, în România

83% din cei care au fost chestionați nu își amintesc să fi primit vreo informație cu privire la administrarea antibioticelor în caz de răceală (fig. 8), iar 7% au răspuns că ar apela la familie sau prieteni pentru a obține informații de încredere cu privire la consumul antibioticelor (fig. 9).

Figura 9. 7% din români ar apela la familie înainte de a decide consumul de antibiotice

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.