Consumul de medicamente din spitale, în scădere. Anunțul Patronatului Producătorilor Industriali de Medicamente din România

Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România (PRIMER) atrage atenţia asupra scăderii consumului de medicamente în volum (cutii) la nivelul spitalelor din România cu cel puţin 20% în primele 10 luni ale anului (ianuarie – octombrie 2020).

“PRIMER, care reuneşte cele mai importante 19 situri de fabricaţie de medicamente din ţară, atrage atenţia asupra scăderii consumului de medicamente în volum (cutii) la nivelul spitalelor din România cu cel puţin 20% în primele 10 luni ale anului (ianuarie 2020 – octombrie 2020), comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior, aşa cum rezultă din datele transmise către membrii PRIMER de către o companie de cercetare a pieţei farmaceutice.”, se arată în comunicatul transmis de Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România.

Cele mai mari scăderi în volum s-au înregistrat la nivelul produselor critice injectabile pentru pacienții spitalizați: ranitidinum (minus 81.4%), levofloxacinum (minus 70.8%), vancomycinum (minus 65.4%), metoclopramidum (minus 35.7%), lidocainum (minus 30.9%) și piracetamum (minus 30.5%).

Alte medicamente esenţiale în tratamentul spitalicesc au avut scăderi neverosimile față de primele 10 luni din 2019, antibioticele injectabile au scăzut cu 41,2% (gentamicinum), 36,3% (ciprofloxacinum), 30% (ceftriaxonă) şi 29,6% (cefuroximum).

În acelaşi timp, consumul de metamizol şi hidrocortizon s-a redus cu 22%, iar cel al soluţiilor perfuzabile cu 26,4% (clorură de sodiu), respectiv 25,9% (glucoză). Situaţii similare de consum mai mic se înregistrează şi în cazul analgezicelor injectabile, a anestezicelor şi a relaxantelor musculare.

O situație la fel de gravă este și cea a medicamentelor oncologice din spitale și ambulatorii de specialitate, al căror volum s-a redus cu peste 10%. Astfel, medicamente vitale pentru pacienții cu afecțiuni oncologice au înregistrat scăderi semnificative:  doxorubicinum (minus 43,6%), gemcitabinum (minus 37,2%), etoposidum (minus 35,4%) și cisplatin (minus 28,6%).

“Volumul medicamentelor din spitale s-a redus substanţial din cauza dificultăţilor în a accesa servicii medicale pentru pacienţii acuţi sau cronici, dar şi din teama bolnavilor de a merge la spital, din cauza pandemiei. De asemenea, lipsa accesului la medicamente destinate utilizării în ambulatoriu pentru bolnavii cronici – sunt deja cunoscute exemple precum levotiroxina, metformină, verapamil – sau mai recent și a unor antibiotice uzuale, va genera agravarea problemelor existente de sănătate ale pacienţilor români, efectul urmând a se manifesta în următorii 4-5 ani”, a declarat Dr. Dragoş Damian, Director Executiv PRIMER.

Directorul Executiv PRIMER a mai afirmat că „În 2021, ne așteptăm la o înrăutățire a stării generale de sănătate a populației, întrucât orice întârziere a spitalizării unui pacient acut sau cronic în vederea administrării unui tratament adecvat nu face decât să îi agraveze bolile existente, necesitând astfel resurse suplimentare de sănătate”.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.