Astmul este o boală cronică a plămânilor şi căilor respiratorii (căi aeriene, bronşii), care afectează aproximativ 5 persoane din 100, în cazul copiilor această cifră fiind mai mare. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că între 100 şi 150 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de astm şi că acest număr este în creştere. În întreaga lume, rata de incidenţă a astmului creşte în medie cu 50% la fiecare zece ani.
Potrivit Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, crizele de astm pot fi provocate de mai mulţi factori declanşatori. Printre aceştia se numără aerul rece, efortul fizic şi stresul. „Alergenii” intră şi ei în categoria factorilor declanşatori. Aceştia sunt prezenţi în mediul înconjurător şi conţin substanţe chimice care declanşează reacţii alergice. Alergeni pot fi: polenul, blana animalelor, praful din casă, poluarea, anumite alimente, parfumuri şi fumul de ţigară. Alergenii provoacă modificări care duc la îngustarea căilor respiratorii şi îngreunarea respiraţiei.
„În cazul astmului, este extrem de importantă anamneza, pentru că simptomatologia pacientului este cea care ghidează diagnosticul. Momentul în care apar simptomele ori în care acestea trec, la ce anume cedează simptomatologia, care este frecvența cu care apar simptomele sunt câteva dintre întrebările pe care medicul le adresează pacientului și care ghidează încadrarea într-una din clase. Pe lângă diagnosticul anamnestic, un rol important, dar nu obligatoriu, în alegerea terapiei îl reprezintă explorarea funcțională respiratorie. Spirometria efectuată pacientului poate să indice o scădere a funcției respiratorii, însă nu toți pacienții cu astm au funcția respiratorie scăzută, depinde de forma de astm și de ceea ce duce la declanșarea astmului”, a declarat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Instutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.
Specialiștii atrag atenția că, în multe cazuri, diagnosticul poate fi întârziat în cazul acestei afecțiuni.
„De multe ori, diagnosticul este întârziat, pentru că vorbim despre simptome care nu sunt general valabile, o simptomatologie care se poate suprapune peste alte afecțiuni pe care pacientul le are. De exemplu, oboseala la efort, șuieratul care apar la un pacient cu obezitate și insuficiență cardiacă pot fi foarte ușor interpretate ca făcând parte din tabloul bolii lui cronice, nu din debutul unui astm bronșic, pentru că astmul poate debuta la orice vârstă. Prin urmare, sunt pacienți care au această simptomatologie trenantă respiratorie și care se prezintă tardiv în cabinetul medicului pneumolog”, atrage atenția medicul pneumolog.
În general, starea persoanelor astmatice cunoaşte modificări în timp, incluzând perioade cu şi perioade fără simptome.
Evaluarea pacientului se face în funcție de tipul de astm cu care acesta este diagnosticat.
„Dacă vorbim de astm alergic, de simptomatologia care debutează ca urmare a expunerii la anumiți alergeni, de astmul profesional – care apare de la expunerea la anumite substanțe de la locul de muncă – vorbim despre o componentă a astmului care necesită o dublă evaluare: a medicului pneumolog și a medicului alergolog. Dacă vorbim, însă, despre alte tipuri de astm, despre astmul non-alergic, este extrem de importantă anamneza, a modalității în care astmul se manifestă și care sunt cauzele care induc apariția crizelor de astm. Am avut pacienți cu crize de astm declanșate de o traumă puternică, respectiv un accident rutier cu o traumă importantă care a declanșat practic un astm bronșic, avem o serie de pacienți care vin cu simptomatologie de astm ușor după trecerea prin SARS-CoV-2, adică declanșată de o infecție virală, sunt pacienți care nu sunt neapărat cu un teren alergic și care au nevoie de o anamneză atentă pentru a fi diagnosticați cu astm”, a mai spus medicul pneumolog.
Serviciile solicitate de către pacienții simptomatici cu astm, în creștere cu peste 70%
„Astmul redevine una dintre principalele afecţiuni care aduc pacientul în cabinetul medicului pneumolog. Serviciile solicitate Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta de către pacienţii simptomatici cu astm sunt în creştere cu peste 70% în primele 4 luni ale anului 2023 faţă de anul 2022. Un trend crescător ce atrage atenţia cu privire la o problemă de sănătate care are soluţii cu condiţia unui diagnostic şi tratament corect. Numărul serviciilor medicale din institut în primele 4 luni ale anului 2023 a fost de 1.392, în condiţiile în care anul 2022 în aceeaşi perioadă a adus in cabinet 818 cazuri de astm”, a scris șef lucr. dr. Mahler pe pagina de Facebook a Institutului „Marius Nasta”, cu prilejul Zilei Internaţionale a Astmului.
Oricine poate face astm, la orice vârstă, afecţiunea fiind de diferite tipuri, neavând un sigur factor declanşator, subliniază medicul.
„Astmul NU este o boală contagioasă, deci NU poți lua astm de la alte persoane”, afirmă șef lucr. dr. Beatrice Mahler.
Potrivit sursei citate, semnele atacului astmatic sunt:
- Tuse
- Weezing – respirație șuierătoare
- Constricție în piept
„Pacienţii cu astm corect trataţi pot avea o viaţă normală, adică: pot lucra, se pot juca şi pot merge la şcoală, pot dormi bine noaptea, pot evita majoritatea crizelor de astm”, susţine medicul.
Anual, prima zi de marți a lunii mai este momentul în care ne dorim să creștem gradul de conștientizare a astmului.
