În ultimii ani, adoptarea pe scară largă a dosarelor medicale electronice în practica medicală primară a dus la modificarea modului în care medicii lucrează și a transformat complet imaginea tipică a unei consultații în practica primară. Forțat să completeze fișa electronică a pacientului, medicul a ajuns să aloce mai puțin timp consultației propriu-zise.
Un studiu publicat în revista JAMA Internal Medicine a analizat impactul pe care îl au scribii angajați în practica medicală primară pentru a prelua responsabilitatea documentării vizitei și introducerii datelor în dosarul electronic, atât în redefinirea timpului acordat consultației medicale, cât și din punctul de vedere al experienței pacienților.
Rolul scribilor medicali este de a transcrie în timp real informațiile dictate de medic în timpul consultației în dosarele electronice de sănătate. Medicii verifică și avizează informațiile transcrise de scribi înainte de a semna fișa pacientului. Studiul a înrolat 18 medici din practica primară – doisprezece medici interniști și șase medici de familie – pe o perioadă de un an. În acest timp, medicii au lucrat cu și fără scribi alternativ, perioade de câte trei luni.
Mai mult timp pentru pacienți, dar și pentru medici
La finalul perioadei, medicii au raportat că, atunci când au beneficiat de ajutorul scribilor medicali, au făcut mai puține ore suplimentare pentru a ajunge la zi cu introducerea în sistem a fișelor și a informațiilor medicale comparativ cu perioadele în care a fost nevoie să introducă personal datele pacienților în sistem.
Inițial, 69% din medici au raportat că petrec între una și două ore suplimentare zilnic în timpul săptămâni și 77% din medici au raportat că petrec între una și trei ore zilnic în weekend pentru a ajunge la zi cu documentația. Atunci când au avut ajutor din partea scribilor, doar 17% au raportat ore suplimentare în timpul săptămânii și 40% în weekend.
Aceste cifre sunt grăitoare în contextul în care tot mai mulți medici – în special cei din sistemul de îngrijire primară – se confruntă cu epuizarea profesională și o incidență mare a sindromului burnout, care poate avea consecințe grave atât în plan personal, cât și asupra calității serviciilor medicale de care beneficiază pacienții.
„Funcționarii” sistemului
Munca preluată de scribii medicali s-a asociat cu o mai bună interacțiune a medicilor cu pacienții în timpul consultațiilor. Cei mai mulți medici (85%) au declarat că au reușit în acest fel să petreacă mai mult de trei sferturi din vizită interacționând direct cu pacientul, față de doar 13% în perioadele fără ajutor de la scribi. Fără ajutorul acestora, medicii au raportat că petrec în medie doar 20% din timpul consultației interacționând cu pacientul și 77% din timp introducând informații în dosarul electronic.
Odată cu introducerea dosarelor electronice de sănătate, medicii din sistemul primar acuză faptul că timpul petrecut în consultația propriu-zisă a fost redus dramatic prin obligația introducerii în sistem a datelor aferente fiecărei vizite. Mulți medici de familie consideră că devin astfel „funcționarii” sistemului medical, forțați să dea prioritate aspectelor birocratice în detrimentul celor clinice, de prevenție sau educație.
Medicii care au participat la studiu au raportat aproape în unanimitate (94%) că ajutorul din partea scribilor s-a concretizat într-o satisfacție mai mare la locul de muncă și 89% au declarat că în acest fel au reușit să interacționeze mai bine cu pacienții. Și pacienții au fost mulțumiți de rezultat – din cei 735 de pacienți consultați, 450 (61,2%) au raportat că prezența scribilor a avut un impact pozitiv asupra consultației. Doar 2,4% din pacienți (18 pacienți) au fost nemulțumiți de felul în care a decurs consultația, restul având o părere neutră.
Rezerve și limitări
Deși prezența scribilor a fost asociată per ansamblu cu o interacțiune mai bună cu pacienții și cu o despovărare de sarcini conexe a medicului, studiul prezentat are câteva limitări care ar trebui adresate de cercetările viitoare pe această temă. În primul rând, studiul a fost unul de mici dimensiuni – 24 de medici au fost inițial cooptați în studiu. Din aceștia, 18 au consimțit să participe la experiment. Medicii care au refuzat să fie înrolați în acest studiu au oferit ca motive îngrijorarea legată de nivelul de instrucție și training al scribului medical, obligația de a revizui informațiile transcrise de acesta pentru a garanta acuratețea datelor, precum și faptul că prezența unei persoane străine în cabinet ar putea afecta consultația și comunicarea cu pacientul.
Studiile viitoare ar trebui sa fie realizate pe cohorte mai ample și să adreseze modul în care interacțiunea pacientului cu medicul este influențată de prezența unei alte persoane, în special când subiectele adresate sunt pe teme sensibile, cum sunt bolile cu transmitere sexuală, tulburările de ordin psihiatric, adicțiile etc.
O altă problemă ține de costurile asociate angajării unei persoane într-o practică privată de tip cabinet de medicină a familiei. Această problemă ar putea fi adresată prin creșterea numărului de pacienți pe care un medic îi poate consulta zilnic atunci când este asistat de un scrib. Studiul de față nu a urmărit și nu a documentat posibilitatea de a crește numărul de pacienți pe care un medic îi poate consulta în timpul unei zile de lucru cu și fără ajutorul unui scrib. Dar studiile viitoare ar putea să ia în calcul și această variabilă.
Cine plătește personalul suplimentar?
Am vorbit despre acest subiect cu dr. Rodica Tănăsescu, medic de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). „Mi-aș dori ca medicii să-și poată face treaba: să consulte, să vadă pacienți, iar asistentele să facă educație pentru pacienți, monitorizare, mici investigații. Din păcate, se consumă foarte mult timp cu sarcinile administrative exagerate care ni se impun. Nu e doar SIUI [sistemul informatic unic integrat], e și sistemul de rețete, cel de carduri – sunt multe sisteme în care introducem date, multe lucruri pe care trebuie să le facem și pe care nu le dorim”, arată fosta președintă SNMF pentru Ro Health Review.
„Personalul suplimentar ar fi util, dar și reducerea birocrației ar fi eficientă, benefică și în favoarea pacientului. Din păcate, la noi nu are cine să plătească personalul suplimentar. Ar fi util să avem pe cineva care să se ocupe de hârtii, dar în același timp se pot opera și niște modificări de ordin informatic care să reducă birocrația și timpul pe care noi îl petrecem făcând acest lucru”, explică Rodica Tănăsescu.
