Decizia recentă a unei curți federale de apel a Statelor Unite reafirmă dreptul de proprietate intelectuală asupra tehnologiei CRISPR-Cas9 de editare genomică pe care îl deține în prezent Institutul Broad din cadrul MIT (Massachusetts Institute of Technology).
Curtea federală de apel a decis că nu există nicio interferență sau opoziție între brevetele acordate deja Institutului Broad și cele pentru care a făcut cerere Universitatea California. Se respinge astfel apelul făcut de Universitatea California în parteneriat cu Berkeley și Universitatea din Viena, care contestă dreptul la proprietate intelectuală al Institutului Broad și MIT asupra tehnologiei CRISPR.
Disputa legală dintre Universitatea California din San Francisco și MIT din Boston pe marginea brevetelor pentru tehnologia CRISPR-Cas9 s-a întins pe o perioadă de câțiva ani. În prezent, MIT și Institutul Broad dețin brevetele pentru tehnologia CRISPR de editare genomică a celulelor eucariote (inclusiv celule animale, umane și vegetale).
Cererea de brevet a Universității California, depusă încă din 2012, dar modificată de nenumărate ori și neaprobată până la acest moment, vizează editarea genomică cu ajutorul tehnologiei CRISPR în orice tip de celulă. Cererea se bazează pe succesul experimentelor realizate de Jennifer Doudna și Emmanuelle Charpentier de editare a acidului dezoxiribonucleic liber într-un mediu acelular. Reprezentanții legali ai Universității California au argumentat că experimentele realizate cu succes de echipa condusă de Doudna și Charpentier pe ADN liber dovedesc că tehnologia poate fi folosită și pentru a edita genomul celulelor animale și umane deopotrivă. Curtea de apel a decis însă că acestă corelație nu este evidentă.
Deși Charpentier și Doudna au fost primele care au raportat că au reușit să editeze cu succes mostre de ADN liber cu ajutorul tehnologiei CRISPR, brevetul pentru folosirea tehnologiei CRISPR pentru editarea celulelor eucariote a fost acordat echipei de la MIT. Feng Zhang și echipa sa au fost primii care au demonstrat și patentat această tehnologie pentru editarea celulelor eucariote. În ianuarie 2013, au raportat primele succese în editarea genomului uman cu ajutorul acestei tehnologii.
