Un studiu legat de consumul de carne roșie și carne procesată a pus pe jar comunitatea medicală internațională. După ani de avertismente cu privire la pericolul reprezentat de aceste alimente, inclusiv explicarea legăturilor dintre consumul lor și apariția cancerului sau a bolilor de inimă, un grup de experți din șapte țări a anunțat că oamenii nu trebuie să scadă consumul actual de produse precum șuncă, cârnați și slănină. Experții de top în nutriție din Statele Unite și Marea Britanie au reacționat însă prompt și au caracterizat concluzia cercetării drept „o recomandare foarte proastă pentru sănătatea publică”.
Studiul care a declanșat totul
Noile sfaturi și cinci studii corespunzătoare fac parte dintr-o analiză sistematică a cercetărilor existente efectuate de NutriRECS, un grup internațional recent format din nutriționiști și cercetători în domeniul sănătății. NutriRECS spune că misiunea sa este să „producă recomandări nutriționale de încredere bazate pe valorile, atitudinile și preferințele pacienților și membrilor comunității.”
Cercetarea a fost publicată în Annals of Internal Medicine și a avut în vedere 61 de studii care au monitorizat starea de sănătate a mai mult de patru milioane de oameni, precum și 12 cercetări care au încercat schimbarea dietei a 54.000 de oameni. Bradley Johnston, autorul principal al ghidurilor și co-fondator al NutriRECS, a declarat că analiza nu a reușit să găsească „nicio dovadă sigură că mâncatul de carne roșie sau carne procesată cauzează cancer, diabet sau boli de inimă”.
Prin urmare, grupul a emis o „recomandare slabă” bazată pe „dovezi de calitate scăzută” potrivit cărora majoritatea oamenilor nu trebuie să consume mai puțină carne roșie și procesată. În medie, un locuitor al Europei sau din America de Nord mănâncă între două și patru mese cu carne roșie sau carne procesată pe săptămână.
Controverse în derulare
Poziția NutriRECS contrazice îndrumările existente ale Organizației Mondiale a Sănătății, ale Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie, ale Societății Americane de Cancer și ale Asociației Bolilor cardiovasculare din Statele Unite legate de pericolele consumului de carne roșie și procesată, amintește CNN.
Instituțiile dau ca exemplu legătura dintre cancerul colorectal și cărnile prelucrate, precum șuncă, slănină, mezeluri, carne de vită și salam. „Există dovezi substanțiale conform cărora carnea procesată poate provoca cancer intestinal – atât de multe dovezi încât Organizația Mondială a Sănătății a clasificat carnea procesată ca fiind cancerigenă încă din 2015”, a declarat Tim Key, membru al Comitetului științific pentru nutriție din cadrul Ministerului Sănătății din Marea Britanie. „Sugestia că nu este necesară limitarea acestor alimente pune oamenii în pericol de a suferi de cancer colorectal și subminează în continuare încrederea publicului în sfaturile dieteticienilor”, a spus dr. Nigel Brockton, care este vicepreședintele de cercetare la Institutul American pentru Cercetarea Cancerului. În Marea Britanie, a adăugat Tim Key, estimările recente sugerează că peste 5.000 de persoane vor dezvolta cancer de intestin din cauza consumului de carne procesată. În Statele Unite, cancerul colorectal este al treilea cel mai frecvent cancer – conform estimărilor American Cancer Society, vor exista aproape 150.000 de cazuri de cazuri în acest an.
Oamenii de știință care susțin reducerea consumului de carne roșie și carne procesată au încercat, în zadar, să oprească publicarea noii cercetări de teamă că aceasta va provoca o mare confuzie în rândul oamenilor. Editorii revistei în care a apărut lucrarea și-au apărat decizia de a o publica și au explicat că discursul științific nu poate fi încurajat prin stoparea sau amânarea publicării studiilor.
Acesta este doar cel mai recent exemplu despre modul în care cercetarea în domeniul nutriției provoacă diviziuni, incertitudinile din acest domeniu lăsând ușa deschisă pentru sfaturi contradictorii. Criticii spun că rezultatele nu sunt susținute de dovezi puternice. Apărătorii lucrărilor tradiționale susțin că studiile nutriționale pot fi rareori concludente din cauza dificultății de a măsura efectele oricărui singur aliment, dar că metodele s-au îmbunătățit.
