Sub egida Secției de Științe Medicale a Academiei Române, Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române „Ion I. C. Brătianu” (ISPRI) și Centrul de Cercetări Sociologice LARICS (CCSLARICS), în parteneriat cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) au lansat recent cea de-a treia ediție a Barometrului de sănătate publică, ediția iunie 2023.
Moderat de Acad. Prof. Dr. Victor Voicu, Președintele Secției de Științe Medicale a Academiei Române, evenimentul de lansare a Barometrului a avut loc în Aula Academiei Române în prezența invităților dr. Cecilia Radu – președinte ARPIM, Dan Zaharescu – director executiv ARPIM, prof. univ. dr. Dan Dungaciu – director ISPRI, conf. univ. Darie Cristea – Director CCSL.
A treia ediție a Barometrului de Sănătate Publică analizează percepțiile românilor referitoare la poziționarea sănătății că domeniu de interes, raportarea publicului la politicile privind sănătatea, vaccinarea, telemedicină, sursele de informații, spitalele private vs spitalele publice, accesul la medicamente inovatoare, studii clinice sau încrederea în asigurările de sănătate, datele fiind culese, verificate și analizate în perioada 9 – 23 iunie, în București și în toate județele României, pe baza unui chestionar telefonic.
Directorul ISPRI: „Sociologic vorbind, suntem într-o schizofrenie comunicațională”
“Și anul acesta, observăm un interes major din partea populației pentru sănătatea publică, procentele corespunzătoare locului 1 arată în continuare o prioritate clară acordată sănătății (41,5%). Acest lucru înseamnă că, în pofida discursului public sau al agendei politice, agenda cetățeanului are alte priorități. Sănătatea bate de departe securitatea în agenda cetățeanului, ceea ce indică o carență majoră a discursului politic – comunicatorii oficiali și instituționali par lipsiți de credibilitate publică în acest moment. Sociologic vorbind, suntem într-o schizofrenie comunicațională” – a avertizat Dan Dungaciu, Director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale ”Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române.
Publicul a avut de ierarhizat cinci domenii de interes, de la 1 la 5 (1 cel mai important/ 5 cel mai puțin important), iar ulterior s-au făcut statistici privind selecțiile subiecților pentru fiecare poziționare.
Potrivit datelor, procentele corespunzătoare locului 1 arată în continuare o prioritate clară acordată sănătății (41,5%) față de 64,3%, procentul din anul 2021 și cel de-al doilea an de pandemie. În continuare, 30,1% consideră acum educația drept prioritate absolută, față de 19,8% în 2021. Conform statisticilor, 27% dintre români afirmă că își pot aminti măsuri propuse de guvernele din ultimii ani privind Sănătatea, cei mai mulți referindu-se la măsurile legate de gestionarea pandemiei (aprox. 58%).
În privința vaccinării, 55,6% dintre români spun că au încredere în vaccinuri în general, 44% au puțină și foarte puțină încredere, principala sursă de informații privind acest subiect rămânând medicul de familie (72,2%).
Cabinetul medicului de familie este cea mai apreciată locație pentru o eventuală vaccinare consideră 73,5% dintre respondenți, aproximativ 45% considerând că nu ar fi bine să se vaccineze în farmacie; referitor la notorietatea principalelor tipuri de vaccinuri, aceasta este mult mai mare decât în 2020, vaccinul (anti)gripal fiind de departe cel mai cunoscut.
De unde obțin românii informații medicale
17,5% dintre români spun că au beneficiat de consultații de tip telemedicină în ultimii doi ani, publicul fiind încă atașat de ideea consultației din cabinetul medicului.
Peste 70% se informează de la medic (de familie sau specialist): între 25-30% din public se informează (și) din diferite surse de pe internet (site-uri generaliste sau oficiale, forumuri, rețele sociale).
Spitalele private, considerate superioare celor de stat
Singura dimensiune la care nu se înregistrează o diferență mare la comparația dintre cele două sectoare este legată de profesionalismul medicilor; o alta, la care spitalele de stat sunt văzute de mai mulți respondenți ca fiind mai bune decât cele private este legată de capacitatea de a trata cazuri grave (53,5% considerând că spitalele de stat sunt mai bune la acest aspect iar 43% că spitalele private sunt mai bune).
Ca și în sondajul din 2021, două treimi din populație (67%) au ales anul acesta variantele care cer medicamente inovatoare: prima arată opinia că medicamentele inovatoare sunt eficiente iar a doua confirmă ideea că românii trebuie să aibă acces la tot ce apare nou în materie de tratamente. Varianta conservatoare care consideră eficiente și medicamentele vechi plus cea centrată pe costurile ieftine și cea care manifestă neîncredere în medicamente noi adună împreună o treime din opțiunile publicului (32%).
Conform acelorași date, românii nu agreează participarea la studii clinice și asociază ideea cu un experiment medical.
O altă nemulțumire majoră a populației se referă la costurile ridicate din clinicile private.
Românii care declară anul acesta că nu au abonament/asigurări de sănătate privată motivează că:
- asigurările medicale plătite la stat sunt suficiente (38,8%, față de 47% în 2021)
- ar plăti asigurări private dar nu își permit (36,6%, față de 29% în 2021)
- nu au încredere în asigurările private (18,3%, față de 15,1% în 2021).
