Distrugerea biodiversității pune în pericol viața oamenilor

La data de 22 mai este celebrată Ziua Internațională a Biodiversității. Această zi a fost proclamată prin rezoluție de Adunarea Generală a Națiunilor Unite la 20 decembrie 2000.

Data de 22 mai reprezintă de fapt adoptarea textului Convenției din anul 1992 în cadrul Conferinței diversității biologice de la Nairobi. Principalele obiective pe care le urmărește Convenția sunt conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor. La nivel internațional, prin marcarea acestei zile, este tras un semnal de alarmă cu privire la problemele privind biodiversitatea, mai ales că, în prezent, o multitudine de specii atât din faună cât și din floră, sunt pe care le dispariție. Transformarea agresivă a mediului înconjurător de către om creează un dezechilibru în natură, iar acest lucru trebuie pe cât posibil redus, atrag atenția oficiali ONU. Anul acesta, tema Zilei Internaționale a Biodiversității este “Biodiversitatea noastră, Hrana noastră, Sănătatea noastră”.

Scopul manifestării este de a spori gradul de conștientizare a legăturii dintre sănătatea și alimentația noastră.

“De la speciile individuale până la ecosisteme, diversitatea biologică este vitală pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor. Calitatea apei pe care o bem, alimentele pe care le consumăm și aerul pe care îl respirăm depind de menținerea sănătății lumii naturale.”, este mesajul secretarului general al ONU, António Guterres cu ocazia Zilei Internaționale a Biodiversității.

“Biodiversitatea nu este un lux, ci o premisă fundamentală pentru bunăstarea noastră. Biodiversitatea este hrana pe care o mâncăm, apa pe care o bem și este aerul pe care îl respirăm. Mai mult decât atât, biodiversitatea este parte din noi atât timp cât noi, ca ființe umane, suntem parte din natură.”, a declarat la rându-i dr. Cristiana Paşca Palmer, secretar executiv al Convenției Națiunilor Unite privind Diversitatea Biologică.

 

Distrugerea biodiversității, la cote fără precedent

 

Biodiversitatea sprijină funcționarea ecosistemelor și furnizarea de bunuri și servicii esențiale pentru sănătatea oamenilor și bunăstarea lor. Ecosistemele, inclusiv sistemele noastre de producție alimentară, depind de o serie întreagă de organisme, cum ar fi producătorii primari, erbivore, carnivore, polenizatori, agenți patogeni, dușmani naturali ai dăunătorilor. Biodiversitatea este un factor determinant de mediu pentru sănătatea umană. Din păcate însă, distrugerea biodiversității a ajuns la cote fără precedent și este un real pericol pentru sănătatea oamenilor, dar și pentru ecosistemele care susțin toate aspectele societăților noastre. Pierderea biodiversității poate destabiliza ecosistemele, poate provoca izbucnirea bolilor infecțioase și poate submina dezvoltarea statelor, securitatea nutriției și protecția împotriva dezastrelor naturale.

Potrivit datelor publicate pe pagina Convenției privind Diversitatea Biologică, securitatea alimentară globală este amenințată de scăderea drastică a biodiversității. Deși ofertele comerciale sunt tot mai diverse pe piețele multor țări, oamenii cumpără și mănâncă de obicei aceleași alimente. În prezent, 75% din alimente au la bază doar 12 plante și cinci specii de animale. Odată cu pierderea tot mai multor surse de hrană, securitatea alimentară și implicit populația este mai puțin rezistentă și capabilă să facă față modificărilor mediului, inclusiv schimbărilor climatice.

În plus, sănătatea oamenilor este grav afectată. Pierderea unei multitudini de surse de hrană este strâns legată de malnutriție și de boli non-transmisibile cum ar fi diabetul, obezitatea și are un impact direct asupra disponibilității alimentelor sănătoase și a medicamentelor tradiționale.
Datele prezentate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură sunt îngrijorătoare. În ultimii 100 de ani, mai mult de 90% din soiurile de culturi au dispărut din agricultură, iar jumătate din rasele multor animale domestice au fost pierdute. 30% din rasele de animale sunt expuse în continuare riscului de dispariție, iar șase rase se pierd în fiecare lună. Cele mai importante zone de pescuit din lume sunt suprasolicitate peste limitele lor sustenabile, iar multe specii de pești de pe cale de dispariție. Pierderea vegetației forestiere, a zonelor umede de coastă, a zonelor sălbatice necultivate, distrugerea mediului acvatic și terestru, degradarea solului și răspândirea speciilor invazive exacerbează eroziunea genetică a agrobiodiversității.

Impactul uman și comunitar al omogenizării globale și al pierderii agrobiodiversității este izbitor. Sistemele variate de producție alimentară la nivel local, inclusiv cunoștințele indigene, tradiționale și locale, precum și diversele culturi și abilități ale fermierilor sunt amenințate.

 

Ce putem face să conservăm și să susținem biodiversitatea?

 

  1. Să reducem consumul de carne
  2. Să mâncăm alimente sezoniere
  3. Să cumpărăm hrană autohtonă
  4. Să reducem risipa de alimente
  5. Să folosim resturile alimentare drept îngrășământ
  6. Să folosim pungi reutilizabile sau recipiente din sticlă
  7. Să evităm folosirea materialelor plastice de unică folosință
  8. Să promovăm biodiversitatea locală pentru hrană și nutriție

 

Eforturi pe plan mondial

 

Convenția ONU privind diversitatea biologică, Slow Food International, Organizația Mondială a Sănătății și alți parteneri fac eforturi împreună pentru a găsi modul de acțiune care poate ajuta în producția globală de alimente care să asigure un viitor sigur atât pentru oameni cât și pentru natură. Promovarea agrobiodiversității, a mâncărurilor de origine locală, diversă și sezonieră sunt acțiuni concrete pe care guvernele, agricultorii și consumatorii le pot lua pentru a crește comunitatea și rezistența ecosistemului la schimbările climatice, îmbunătățirea sănătății dietetice și creșterea siguranței alimentare.
Reprezentanții Convenției, susținuți de OMS, au punctat importanța legăturii dintre biodiversitate și sănătatea umană pe Agenda pentru dezvoltare durabilă din 2030, iar integrarea biodiversității în sistemul de abordare One Health este un obiectiv.  Guvernele și organizațiile sunt invitate să se alăture acestei politici și să includă și alte strategii privind biodiversitatea în planurile de acțiune naționale, în planurile naționale de sănătate, inclusiv cele care intră sub incidența Convenției – cadru a ONU privind schimbările climatice și Strategia internațională pentru reducerea riscului de dezastre.

 

 

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.