Aproape jumătate dintre recomandările sugerate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru reducerea bolilor cronice sunt puse în practică, potrivit unui nou studiu. Procesul de implementare se îmbunătățește lent, însă politicile privind alcoolul și tutunul sunt cel mai puțin puse în practică, relatează cercetătorii din The Lancet Global Health.
„Problema este de a trage țările la răspundere pentru angajamentele lor internaționale și de a spune adevărul celor aflați la putere atunci când nu reușesc să ia măsuri”, a declarat dr. Luke Allen de la Universitatea din Oxford, Regatul Unit, cel care a condus cercetarea.
Țările din Africa subsahariană, cele mai slab clasate la implementarea politicilor
Cercetatorii remarcă faptul că, la nivel mondial, bolile care nu sunt transmisibile, precum cancerul și bolile de inimă, reprezintă 73% din decese. În 2015, 193 de țări s-au angajat să reducă aceste decese cu o treime, până în 2030, prin 18 politici de îmbunătățire a asistenței medicale și a sănătății publice prin nutriție, activitate fizică, reducerea consumului de tutun și reducerea consumului de alcool.
„Trebuie să înțelegem ce politici sunt ignorate în mod sistematic și care grupuri de țări anume pot necesita sprijin suplimentar pentru a putea ajuta la protejarea oamenilor de aceste afecțiuni”, a afirmat dr. Allen pentru Reuters.
Cercetătorii au analizat rapoartele OMS de monitorizare a progreselor din 2015 și 2017 pentru a calcula ratele de implementare pentru cele 18 politici în cazul a 151 de țări.
În 2017, procentul mediu de implementare a politicilor a fost de 49%. Costa Rica și Iran au obținut cele mai bune procente prin punerea în aplicare a 86% din recomandări. Ratele au fost cele mai scăzute în Haiti și Sudanul de Sud, cu 5,5% din politicile implementate. În general, procentele au crescut în 109 țări între 2015 și 2017 și au scăzut în 32 de țări.
În general, implementarea a crescut pentru toate cele 18 politici, cu excepția campaniilor mass-media de promovare a activității fizice și a interdicției publicității pentru alcool. Politicile implementate cel mai frecvent au fost avertismentele grafice de pe ambalajele de tutun, sondajele privind factorii de risc de boală și ghidurile clinice naționale. Politicile implementate cel mai puțin sunt cele legate de impozitarea tutunului, campaniile de informare în masă anti-tutun și furnizarea de terapii cardiovasculare.
Implementarea politicilor OMS a fost mai ridicată în țările înstărite care investesc în sănătate și educație, notează autorii. Țările din Europa și Asia Centrală, de exemplu, s-au clasat în top 20 mai des.
Printre cele 20 de țări cel mai slab clasate au fost prezente 17 din Africa sub-Sahariană și niciunul aceste 20 de state nu a obținut puncte pentru politici legate de grăsimi, comercializarea alimentelor pentru copii sau terapii cardiace. Acest lucru evidențiază un domeniu în care ar putea fi oferit sprijin financiar și tehnic, scriu autorii studiului.
Allen a declarat că un număr mare de țări cu venituri reduse și foste state ale Uniunii Sovietice s-au clasat în partea de sus a listei.
„Nu te-ai gândi în mod firesc la Iran, Costa Rica, Moldova și Estonia ca oferă cele mai înalte standarde de politici de sănătate populațiilor lor, dar asta arată că nu este chiar atât de scump să acorzi prioritate sănătății, e doar o chestiune de voință politică. Toate cele 151 de țări s-au angajat în mod repetat și și-au declarat public susținerea pentru lista completă a opțiunilor de politici, dar nici o țară nu le-a pus în practică pe toate”, a concluzionat dr. Allen.
