România este „campioană” în UE în privința mai multor specii de bacterii rezistente la antibiotice, arată datele celui mai recent raport al Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), publicat în contextul Săptămânii Mondiale de Informare asupra Antibioticelor. Cum s-a ajuns aici? ”Simplu, acesta este nivelul real, raportul este doar o constatare a unui efect, a unei realități ce trebuie să ne minuneze. Noi cei care lucrăm cu cifre vedem zilnic falia”, a explicat, în exclusivitate pentru Ro Health Review, dr. Timiș Horea, fost director DSP Alba și fost consilier în Ministerul Sănătății.
”Raportul convertește în cifre realitatea. Ce să apară într-un raport de asemenea calibru de la o țară care nu are nici o strategie pe Sănătate? Care nu are nici o Agentie de eHealth? Care nu are nici măcar o statistică reală”, a adăugat el.
Dr. Timiș Horea prezintă și o serie de soluții la această situație.
”Urgent scăderea și controlul cu celeritate a consumului de antibiotice în…zootehnie. Industria veterinară este tributară a ceea ce se întâmplă cu rezistența la om și direct responsabilă de aceste statistici”, a spus el.
De altfel, aceasta este una dintre prioritățile Uniunii Europene. Un nou regulament privind medicamentele de uz veterinar a fost adoptat la nivel european în 2018, pentru a reduce utilizarea antibioticelor în agricultură și a opri răspândirea rezistenței de la animale la om.
O altă măsură necesară, potrivit dr. Timiș Horea, este reglementarea mai eficientă a eliberării antibioticelor în farmacii.
Cea de-a treia direcție propusă este instruirea medicilor privind recomandarea și tratarea cu antibiotice. ”Apoi sanționarea derapajelor din sistem”, a adăugat el.
”Acest raport este doar oglinda unei națiuni care are cel mai scăzut consum de sapun si pastă de dinți din UE”, a conchis fostul director DSP Alba.
Semnal de alarmă tras de UE
Potrivit celui mai recent raport, țara noastră este ”campioană” la o serie de specii de bacterii rezistente la antibiotice. Este vorba, printre altele, despre proporția cazurilor Pseudomonas aeruginosa rezistente la piperacilină +/-tazobactam, la aminoglicozide, la carbapeneme, dar și la proporția cazurilor de Streptococcus pneumoniae rezistent la penicilină, precum și la cea a Staphylococcus aureus rezistent la meticilină (MRSA).
Raportul vizează, în total, opt specii bacteriene invazive, izolate din sânge sau din lichidul cefalorahidian. Este vorba de: Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Acinetobacter spp, Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Enterococcus faecalis și Enterococcus faecium.
Pseudomonas aeruginosa este o bacterie ce se găsește în medii acvatice în natură. Este o cauză majoră de infecții la pacienții internați, cu sistem imunitar slăbit. Poate provoca, printre altele, pneumonii sau infecții ale tractului urinar.
Streptococcus pneumoniae este o cauză comună de infecție, în special în rândul copiilor mici, persoanelor în vârstă și pacienților cu sistem imunitar slăbit. Poate provoca multe tipuri de boli, de la pneumonie, la otita medie și la meningită.
Staphylococcus aureus colonizează frecvent pielea și nările oamenilor sănătoși. Este un microorganism implicat în infecții atât în comunitare, cât și intraspitalicești. Infecţia poate fi de gravitate medie, dar poate duce şi la deces. Ajunse în sânge, bacteriile pot afecta orice parte a corpului, inclusiv organele interne, inima sau oasele.
