EDITORIAL A început Săptămâna Mondială a Imunizării… Discret, mult prea discret

A început Săptămâna Mondială a Imunizării… Mult mai discret decât în alți ani, aproape neobservată.

Până si specialiștii care vorbeau în general de vaccinare parcă au uitat sau s-au luat cu altceva…

Săptămâna Mondială a Imunizării a fost stabilită de Organizația Mondială a Sănătății tocmai pentru a atrage atenția atât în rândul populației, cât și în rândul responsabililor asupra importanței vaccinării și pentru a promova folosirea vaccinurilor pentru a apăra oamenii de toate vârstele împotriva anumitor boli prevenibile prin vaccinare.  Și totuși anul acesta este, mai mult sau mai puțin tăcere în România. De ce? Cine a uitat? Nici nu contează.

Este totuși un paradox, mai ales în condițiile în care vaccinurile – sau mai exact un vaccin anume sau și mai exact promisiunea unui vaccin – este pe buzele tuturor în această perioadă.

Cu toții ne întrebăm când va fi disponibil vaccinul împotriva COVID-19: este raza noastră de speranță pentru a pune capăt unei boli care a oprit o lume din mișcarea ei neîntreruptă. Sau cel puțin a încetinit această mișcare, în ansamblul său.

Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că mulți au ezitat să se vaccineze împotriva gripei, de exemplu – o altă afecțiune respiratorie care face multe victime.

Vor face ei vaccinul anti-COVID-19? Rămâne de văzut. Nu putem decât să sperăm, în condițiile în care știm că șansele ca o boală să fie eradicată în lipsa unei rate optime de vaccinare sunt extrem de mici. Nu putem decât să sperăm că tăcerea curentului antivaccinare din ultima perioadă se va menține și după ce SARS-CoV-2 va deveni amintire.

Pandemia de COVID-19 a umbrit în ultimele luni toate zilele internaționale și mondiale de conștientizare a diverselor afecțiuni. Este important să nu uităm de niciuna dintre ele.

Este important, vital poate, să nu uităm că SARS-CoV-2 a apăsat butonul de pauză pentru multe aspecte ale vieților noastre, dar nu și pentru restul bolilor și suferințelor care afectează oamenii.

Și este cu atât mai important să nu uităm că vaccinurile salvează vieți: MEREU. Este important să nu ignorăm această Săptămână Mondială a Imunizării, să nu ne pierdem în torentul de informații despre COVID-19 și să ignorăm importanța vaccinării și faptul că ratele de vaccinare în lume în general și în România în special sunt sub cele optime. Iar rezultatele se văd.

Până pe 17 aprilie, numărul total de cazuri de rujeolă în România a fost de 19.183, dintre care 64 de oameni au murit, potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, condus de Adriana Pistol, care a fost numită la conducerea Comisiei pentru managementul clinic şi epidemiologic al COVID-19 din cadrul Ministerului Sănătăţii.

O parte dintre victime erau copii cu vârsta sub un an, care nu aveau voie să fie vaccinați. Dacă toți cei din jur ar fi fost imunizați, nu ar fi intrat în contact cu boala.

Suntem pe locul 10 în lume în clasamentul țărilor cu cea mai mare rată de incidență a rujeolei, potrivit datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății.

Rujeola (pojarul) este o boală infecțioasă care adesea duce la complicații. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru unul din 1.000 de bolnavi de rujeolă (pojar), boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei (pojarului) protejează împotriva acestei boli.

La tetanos suntem pe locul doi în Europa.

De la începutul sezonului 2019-2020, în România au fost înregistrate 73 decese confirmate cu virus gripal, dintre care 50 tip A, subtip (H1)pdm09, 9 tip A, subtip H3, 6 tip A, nesubtipat, 6 tip B si 2 coinfecții de AH3+B. Sunt de trei ori mai puține ca anul trecut, dar numărul este în continuare mare și este rezultatul unei rate insuficiente de vaccinare gripală.

Numărul bolnavilor crește, rata de vaccinare scade. De exemplu, rata de imunizare cu prima doză de vaccin împotriva rujeolei a scăzut de la 95% în 2010, la 90% în 2018.

Așa că, în timp ce așteptăm vaccinul care ne-ar putea scăpa de COVID-19, să nu uităm nici de celelalte vaccinuri, să nu uităm că vaccinarea ține de responsabilitatea față de noi, față de ceilalți, față de societate. Să nu uităm că pe cei mai vulnerabili, care din diferite motive nu se pot vaccina, îi apărăm vacinându-ne noi.

Să nu trecem peste această Săptămână Mondială a Imunizării în tăcere, să strigăm acum mai tare ca oricând: Vedeți ce înseamnă lipsa unui vaccin pentru o boală gravă?! COVID-19 nu este singura boală care ucide! Sunt și alte boli transmisibile grave, iar pentru unele dintre ele există vaccinuri! Să profităm de asta pentru a ne apăra pe noi și pe cei din jur! Vaccinurile salvează vieți! Noi nu am uitat…

Lasă un răspuns

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.