Societatea Română de Pneumologie va oferi, sâmbătă şi duminică, spirometrii gratuite, în Bucureşti şi Timişoara, pentru a marca Ziua Mondială de Luptă împotriva Astmului.
„Atunci când alegi un slogan precum „Educaţia despre astm responsabilizează!”, te gândeşti la drumul lung pe care trebuie să îl parcurgă un medic sau un pacient pentru informare şi educare reciprocă. Este, de fapt, drumul pe care îl parcurge bolnavul adesea din lipsă de educaţie, de complianţă la un tratament adecvat, de la criza intermitentă de sufocare, la criza severă cu internare în urgenţă sau în servicii de terapie intensivă. Sigur că şi asediul factorilor de risc a crescut şi acest fapt nu a fost fără consecinţe, dacă ne gândim nu doar la ţigara tradiţională, dar şi la poluare, ţigară electronică”, afirmă prof. dr. Florin Mihălţan, medic primar pneumolog, preşedintele viitor al Societăţii Române de Pneumologie (2024-2026).
Astmul este una dintre cel mai frecvente boli cronice şi afectează peste 315 de milioane de persoane din întreaga lume, provocând aproximativ 346.000 de decese anual.
În România, sunt aproximativ un milion de persoane care suferă de astm şi care fac aproximativ 200.000 de crize severe în fiecare an, ceea ce înseamnă că, în fiecare minut, un pacient este expus unui atac de astm care îi pune în pericol viaţa.
Astmul este o boală a căilor respiratorii care transportă aer către plămâni. Din cauza bolii, căile respiratorii ajung să se îngusteze şi să se umple cu mucus, lucru care face respiraţia dificilă şi duce la episoade de tuse. Atunci când astmul este tratat corespunzător, căile respiratorii sunt curate, iar aerul circulă normal. Astmul poate apărea încă din copilărie sau la orice altă vârstă şi nu este o boală contagioasă, chiar dacă, uneori, mai mulţi membri ai aceleiaşi familii pot suferi de astm.
„Cauzele apariţiei astmului bronşic nu sunt pe deplin înţelese, însă boala este cauzată, cel mai probabil, de o combinaţie între factori ereditari şi factori de mediu. Spre exemplu, copiii care suferă de alergii alimentare sunt mai predispuşi la astm”, susţin specialiştii.
Cele mai frecvente simptome ale astmului sunt: respiraţie şuierătoare, senzaţie de limitare a respiraţiei, tuse – mai accentuată în timpul nopţii şi în orele dimineţii, dureri toracice – mai accentuate în timpul nopţii şi în orele dimineţii, persoanele care suferă de astm bronşic se pot trezi în timpul nopţii din cauza tusei sau a dificultăţilor de respiraţie, în timpul unei crize severe de astm pacientul poate muri.
Cum diagnosticăm astmul
Spirometria este un test simplu utilizat pentru diagnosticarea astmului bronşic, atunci când simptomele conduc la suspiciunea de astm.
Spirometria este utilizată, de asemenea, şi după diagnostic, pentru monitorizarea bolii.
„Indiferent că suntem copii sau adulţi, trebuie să ştim că respiraţia este darul cel mai de preţ al vieţii noastre. Criza de astm bronşic îţi răpeşte acest dar. Sufocarea, setea de aer (dispneea), respiraţia şuierătoare (wheezing-ul) reprezintă simptomele cele mai traumatizante pentru pacient. Din fericire, cu ajutorul medicaţiei specifice, aceşti pacienţi pot şi trebuie să aibă o viaţă normală”, spune prof. dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, secretarul general al Societăţii Române de Pneumologie.
„O criză de astm se simte ca şi cum ai încerca să respiri doar printr-un pai pentru câteva minute. Chiar dacă tragi aer din el şi sufli aer cât poţi de tare, nu poţi să obţii destul aer în plămâni. Cu ajutorul tratamentelor adecvate (medicaţie inhalatorie de întreţinere şi de urgenţă şi terapie biologică) poţi trăi o viaţă activă şi plină de satisfacţii”, transmite prof. dr. Roxana Maria Nemeş, medic primar pneumolog, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
De ce este educaţia necesară pentru tratamentul astmului
Conform specialiştilor, succesul tratamentului pentru astm depinde, pe lângă educaţie şi acces la tratament, de aderenţa la tratament. Cu toate acestea, astmul şi BPOC au unele dintre cele mai scăzute rate de aderenţă la tratament: doar 33% dintre pacienţi urmează întocmai ce le-au prescris medicii.
„Percepţia şi experienţa pacienţilor cu privire la necesitatea unui tratament zilnic pentru o afecţiune cronică cu simptomatologie ondulantă, înţelegerea tehnicii inhalatorii, interacţiunile pacienţilor cu tehnica dispozitivelor inhalatoare, selecţia dispozitivului în funcţie de nevoile, preferinţele şi abilităţile pacientului, sunt repere esenţiale ale unei bune comunicări, ale unui real parteneriat între medic şi pacient, ceea ce va duce în final la îmbunătăţirea aderenţei la tratament, cu un beneficiu major pentru calitatea vieţii pacienţilor cu astm bronşic”, spune prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar pneumolog, Directorul Şcolii de Pregătire Postuniversitară a Societăţii Române de Pneumologie.
Sâmbătă şi duminică, spirometriile pot fi făcute gratuit în două centre comerciale, din Bucureşti şi Timişoara, în intervalul 10:00 – 22:00.
Sfaturi pentru a ţine boala sub control pentru pacienţii cu astm bronşic:
1. Asiguraţi-vă că respectaţi tratamentul prescris de medic şi că ştiţi cum să utilizaţi inhalatorul corect şi folosiţi-l ori de câte ori vă spune medicul.
2. Mergeţi la medic cel puţin o dată pe an pentru controale sau imediat după ce aţi avut un atac de astm sau o accentuare a simptomelor. Vizita periodică la medic este necesară şi dacă vă simţiţi bine.
3. Cereţi un plan de acţiune scris pentru astmul bronşic, astfel încât să ştiţi ce aveţi de făcut pentru a gestiona bine boala sau atunci când ea se agravează.
4. Staţi cât mai departe de factorii de risc care pot declanşa crize de astm – praf, blană de animale, polen, mucegai, fum de ţigară, poluare, infecţii respiratorii, efort fizic mare.
