Efectele poluării aerului asupra sănătății, dezbătute de Comisiile pentru mediu și de sănătate ale Senatului

Efectele poluării aerului asupra sănătății populației au fost dezbătute, miercuri, la Paltul Parlamentului, în cadrul seminarului ”Poluarea aerului și sănătatea”, organizat de Comisiile pentru mediu și de sănătate ale Senatului.

”Necesitatea unui astfel de seminar a devenit din ce în ce mai evidentă după ce mai multe studii au arătat clar că ceea ce respirăm ne afectează, mai devreme sau mai târziu, sănătatea şi chiar viaţa, cu costuri financiare şi sociale mari. Este nevoie de mult mai multe mecanisme pentru a determina cauzele poluării, pentru a avea date şi adopta măsuri care în final să aibă un impact pozitiv asupra sănătăţii noastre”, a declarat deputatul Oana Cambera, inițiatoarea unei propuneri legislative pentru modificarea legii calităţii aerului.

Ultimele date şi studii efectuate de UE si OMS arată că poluarea aerului este responsabilă pentru 29% dintre decesele cauzate de cancerul la plămâni, 24% dintre decesele cauzate de accidente vasculare cerebrale şi 43% dintre decesele cauzate de boala pulmonară obstructivă cronică. În plus, o serie de studii au arătat o legătură cauzală clară între poluarea aerului şi afecţiuni grave precum demenţă şi boli cardiovasculare.

În ceea ce priveşte România, cel mai recent raport publicat de Agenţia Europeană a Mediului din 2020 subliniază situaţia îngrijorătoare din capitala României, unde locuitorii pierd în medie aproape 2 ani din viaţă din cauza nerespectării limitelor de poluare.

”Din cauza expunerii la foarte multe noxe, avem, din păcate, o foarte mare încărcătură a sistemului de sănătate, datorită unor boli cronice evitabile”, a declarat minsitrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Potrivit statisticilor, unul din zece decese la copiii sub 5 ani s-ar datora poluării aerului, a declarat prof. dr. Doina Pleșca.

”Un copil are de zece ori mai multe șanse să fie afectat prin calitatea aerului pe care o respiră. (…) Există o inegalitate în ceea ce privește calitatea aerului care se adâncește între țările bogate și țările sărace. Un impact major asupra stării de sănătate a adultului, boli cardio-vasculare, boli cerebrale și nu numai, care vor duce până la urmă la scurtarea vieții și, nu în ultimul rând asupra copiilor, care se nasc cu probleme medicale, se nasc înainte de vreme, au șanse de a dezvolta o patologie neuro-psihică importantă. Se estimează că poluarea aerului omoară anual aproximativ 500.000 de copii în lume, evident că această poziționare fiind regăsită în țările foarte sărace, iar poluarea aerului a fost considerată a patra cauză principală de risc de mortalitate prematură în 2019. Copiii sunt mult mai sensibili decât adulții, prin imaturitatea pulmonară, cerebrală și a sistemului imun. Pe de altă parte, ei respiră mai mult aer dacă ne raporatăm la kilogram/greutate corporală și nu în ultimul rând au mari consecințe în ceea ce înseamnă inhalarea, ingestia sau chiar dobândirea unor toxice încă din viața intrauterină. (…) Merită să menționez că impactul este devastator asupra nașterilor premature, decesului sugarului, bolilor respiratorii, cardiace și asupra dezvoltării neuro-psihice. Subliniez și importanța pe care această poluare o are asupra plămânilor copiilor, care restricționează creșterea adecvată a plămânului și dezvoltarea alveolelor. Tusea, respirația șuierătoare, lipsa de aer sunt fenomene frecvent regăsite la vârste mici, care din nefericire se vor transforma de-a lugul anilor în tulburări funcționale de tip obstructiv, restrictiv. De asemenea, a crescut incidența bolilor cardiovasculare când vine vorba despre copii care trăiesc în mediu poluant”, a declarat prof. dr. Doina Pleșca.

Respirația înseamnă viață, iar aerul pe care îl respirăm este extrem de important, a subliniat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

”Noi, medicii, trebuie să avem grijă de respirația dumneavoastră, de frecvența ei, de calitatea ei, dar nu putem să avem grijă de calitatea aerului pe care îl respirăm.(…) Persoanele care trăiesc în apropierea unor străzi circulate au un risc de două ori mai mare de a dezvolta simptome respiratorii și crize de astm. Într-un studiu efectuat în Europa de Nord, se observă că aceste persoane au simptomatologie respiratorie – dacă femeile sunt mai impactate de tuse, bărbații acuză spută și respirație șuierătoare. (…) Mucoasa respiratorie este protejată de niște cili vibratili, care au o mișcare de curățare către exterior a particulelor. În momentul în care suntem expuși la fum care rezultă din arderea, de exemplu, a incendiilor de pădure, în 10 minute la nivelul cililor vibratili apar leziuni severe, iar în 30 de minute aceștia devin imobili. În ceea ce privește fumul de țigară și impactul pe care acesta îl are, trebuie să spun că după fiecare țigară acești cili devin imobili pentru 30 de minute. De aceea, fumătorul dimineața tușește, pentru că acești cili devin din nou funcționali și permit curățarea tractului respirator”, a declarat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

Organizația Mondială a Sănătății a aproximat, în 2016, că peste 400.000 de decese sunt cauzate de astm și în lume sunt 24 de milioane de persoane care suferă de astm, a atras atenția șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

”Dacă vorbim de alte gaze, nu de particule de materie, se pare că peste 4 milioane din cazurile noi de astm sunt atribuite dioxidului de azot, reprezentând aproximativ 13% din incidența totală a cazurilor de astm. Sigur, avem schimbări climatice, avem schimbări care vor duce la creșterea poluării.(…) Temperatura globală crescută modifică rata și lungimea sezonului de alergii și modifică distribuția geografică a plantelor. Nu în ultimul rând, fenomenele climatice extreme favorizează creșterea umidității, creșterea mucegaiurilor. Avem deja cazuri de astm legate de furtună, cazuri de pacienți care, în momentul în care apar modificări meteorologice, au și crize de astm. (…) Poluarea aerului contribuie major la sănătatea publică, în special la sănătatea plămânilor, ea provoacă efecte acute și cronice asupra sănătății pe parcursul vieții, iar inegalitățile sociale în ceea ce privește riscurile pentru sănătate cauzate de poluarea aerului rezultă din inegalitățile sociale în ceea ce privește expunerea și susceptabilitatea. Prin urmare, abordarea efectelor poluării aerului asupra sănătății impune acțiuni îndrăznețe pentru un aer de calitate”, a mai precizat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

Poluarea generează o reacție în lanț la nivelul organismului, care, din păcate, va fi încununată cu apariția diferitelor forme de cancer, a afirmat șef lucr. dr. Radu Țincu.

”Există și anumite populații vulnerabile să dezvolte cancer: vârstnicii, cei care fumează, cei care sunt expuși la radiții – fie ultraviolete, fie ionizante – , cei sedentari cu obezitate, boli pulmonare cronice, expunerea profesională la diferite alte noxe, și nu în ultimul rând istoricul familial de a dezvolta anumite forme de cancer. Sunt factori care în mod invariabil vor crește riscul de a dezvolta anumite tumori atunci când ne expunem la aer poluat. Avem și o relație doză-efect, de aceea este important ca astăzi să oprim poluarea sau să o încetinim. (…) Organismul are anumite capacități de apărare. Dacă în primele faze în care apare inflamația, cu o scădere a capacității de apărare antitoxică, mai putem face ceva, în momentul în care apare mutația genetică nu se mai poate face nimic. Deja, de aici, evoluția celulelor tumorale va fi una invariabilă”, a explicat șef lucr. dr. Radu Țincu.

Poluarea aerului scade calitatea vieții, duce la o pierdere, în medie, de 6-8 ani din viața noastră, iar pentru societate o populație bolnavă, în special de boli pulmonare, este o populație incapabilă să susțină o evoluție normală, sănătoasă a societății, a mai transmis șef lucr. dr. Radu Țincu.

 

 

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.