EHFG: Cum navighezi cu un buget modest pentru sănătate. Exemplul României

Pentru a crește gradul de investiții în sănătate și a asigura fondurile necesare restructurării sistemului sanitar, este nevoie să înțelegem și sa îmbunătățim dialogul care se stabilește între autoritățile din domeniul sănătății și cele din domeniul financiar. Aceasta a fost tema principală de discuții din cadrul sesiunii plenare care a marcat a doua zi de conferințe EHFG.

 

Sănătatea: o prioritate?

 

Cum să vorbim despre sănătate astfel încât să fim auziți și înțeleși de către autorități? Cum putem să convingem decidenții să aloce mai multe fonduri pentru sănătate? Cum putem explica necesitatea investiției în inovația sau în prevenție? Oficial și teoretic, pentru toate autoritățile, sănătatea este o prioritate. Toți decidenții sunt de acord că investițiile în sănătate stau la baza creșterii economice și a bunăstării populației. Cu toate acestea, sistemele de sănătate sunt adesea văzute ca fiind neproductive, ineficiente din punct de vedere financiar. Că absorb resurse, dar că nu pot să facă cu ușurință dovada eficacității alocării respectivelor resurse, cu atât mai puțin a unei returnări a capitalului investit.

Unul din speakerii invitați la discuțiile din cadrul sesiunii plenare a fost Corina Silvia Pop, care a reprezentat Ministerul Sănătății din România. Aceasta a atras atenția că, deși problema alocării resurselor pentru sănătate este una cu care toate statele se confruntă, ea devine și mai dificil de gestionat în cazul unei țări ca România, în care bugetul și fondurile disponibile pentru alocare unui sector sau altul sunt adesea insuficiente pentru proiectele, reformele și restructurările necesare.

 

Cum reușim să împărțim sărăcia

 

În România, constrângerile bugetare pot pune autoritățile din domeniul sănătății să aleagă între inovație și prevenție, iar aceasta nu este o alegere ușor de făcut pentru niciun decident. În contextul în care costurile asociate tratamentelor inovatoare sunt din ce în ce mai crescute și există o presiune constantă din partea tuturor actorilor implicați (dar și a societății civile) să pună la dispoziția pacienților români cele mai noi tratamente care și-au dovedit eficiența, programele de prevenție pot rămâne adesea subfinanțate, tocmai pentru că se adresează unor probleme ale viitorului, care nu își manifestă consecințele în prezent. Este un cerc vicios: dacă nu găsim fonduri pentru prevenție, va trebui să alocăm mai multe fonduri tratamentului.

Corina Silvia Pop a explicat participanților cum România a reușit să suplimenteze bugetele naționale pentru sănătate prin accesarea unor fonduri europene, pe care le-a alocat unor programe din strategia națională de sănătate, în special în zona de programe de prevenție. „România a știut cum să combine fondurile naționale cu fondurile europene, încercând să umple golurile de finanțare din sănătate”, a explicat reprezentanta Ministerului Sănătății la Forumul European de Sănătate de la Gastein.

Ro Health Review va continua să prezinte pe larg principalele dezbateri și concluzii de la Forumul European de Sănătate de la Gastein, 2018. Sănătatea Press Group are o echipă redacțională specială prezentă la Forum.

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.