ESCAIDE 2018: Cultura este un factor important pentru combaterea rezistenței la antibiotice

Peste 30.000 de europeni au murit în 2015 din cauza infecțiilor cu germeni rezistenți la antibiotice, arată un studiu publicat în The Lancet la începutul lunii noiembrie.

„Este ca și cum s-ar prăbuși un avion în fiecare zi”, spune profesorul Michael Borg, de la Mater Dei Hospital în Malta, prezent anul acesta la ESCAIDE, conferința științifică europeană privind epidemiologia bolilor infecțioase.

Rezistența la antibiotice este direct proporțională cu consumul iresponsabil de antibiotice. În Europa, consumul și rezistența cresc de la nord la sud și de la vest spre est, ceea ce înseamnă că cele mai mari rate de consum și de rezistență la antibiotice le găsim în bazinul mediteranean și în Estul Europei, printre care și România.

Profesorul Michael Borg încearcă să înțeleagă de ce e așa și cercetează ce îi face pe medici și pe pacienți să prescrie, respectiv să consume antibiotice, dincolo de factorul medical.

„Deși medicii se gândesc la ei ca la oameni de știință, [prescrierea antibioticelor] este despre emoții”, argumentează Borg, care spune că trei factori principali au fost corelați cu consumul și rezidența de antibiotice: valorile culturale, factorii socio-economici și caracteristicile personalității fiecăruia.

Astfel, oamenii din culturile cu toleranță mică față de incertitudine sau bazate pe competitivitate și succes, au o tendință mai mare de a folosi iresponsabil antibioticele, spun rezultatele cercetărilor. De asemenea, în societățile în care indivizilor le vine mai ușor să dezbată și să conteste autoritatea, medicii sunt mai predispuși la nerespectarea ghidurilor, iar pacienții la automedicație.

Erika Saliba, doctorandă la Departamentul de Sănătate Publică al Institutului Karolinska din Suedia, cercetează felul în care sunt prescrise și utilizate antibioticele de către medicii de familie din Malta.  Mai mulți doctori pe care i-a intervievat i-au spus că „e mai bine să fii sigur și să dai totuși un antibiotic” sau „sunt cazuri în care diagnosticul nu e sigur, așa că în aceste situații o să dăm totuși un antibiotic ca să stăm liniștiți”.

Cu aceste lucruri minte, Michael Borg spune că „trebuie să ne concentrăm în primul rând pe pe intervențiile comportamentale în detrimentul intervențiilor medicale pentru a adresa prescrierea de antibiotice și, consecutiv, a rezistenței la antibiotice”.

Marea Britanie este una dintre țările care a implementat un astfel de sistem și a reușit să scadă numărul de rețete pentru antibiotice. În perioada 2015-2016, guvernul a oferit bonusuri financiare medicilor de familie care au prescris mai puțini agenți antimicrobieni.

De altfel, Borg subliniază că nivelul socio-economic și calitatea guvernării sunt alți factori importanți care contează în limitarea prescrierii abuzive de antibiotice.

„Țările cu guvernare deficitară eșuează și în implementarea politicilor de sănătate publică și, consecutiv, și în reglementarea consumului de antibiotice”, spune el.

ESCAIDE, conferința științifică europeană privind epidemiologia bolilor infecțioase, se desfășoară în perioada 21-23 noiembrie 2018 în Malta. Evenimentul este organizat de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (eng. ECDC), agenția Uniunii Europene care analizează datele privind afecțiunile transmisibile din UE și ajută guvernele să se pregătească pentru gestionarea eventualelor epidemii.

Temele principale anul acesta sunt reprezentate de infecțiile intraspitalicești și rezistența la antibiotice, vaccinuri și boli care pot fi prevenite prin vaccinare, dar și boli infecțioase specifice țărilor în curs de dezvoltare. Vom reveni cu mai multe detalii pe parcursul conferinței.

1 comments

Lasă un răspuns

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.