Dr. Relu Cocoș, biolog principal genetică și cercetător Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că posibilele variante ale SARS-CoV-2, rezistente la vaccinurile actuale, s-ar putea transmite într-o populație vaccinată, dar la o rată mult mai mică decât s-a transmis virusul original în populația nevaccinată.
Dr. Relu Cocoș a explicat că SARS-CoV-2 va continua să se replice în gazdele umane la nivel global, erorile de replicare vor genera noi mutații, care vor determina apariția unor variante noi care determina îngrijorare.
„Mutațiile pot modula modalitatea prin care virusul interacționează cu celulele umane, inclusiv cu sistemul imun. Lipsa anticorpilor neutralizanți induși de vaccinare și un bazin mare de răspândire a bolii cresc posibilitatea de apariției de noi variante”, a explicat cercetătorul UMF „Carol Davila”.
Pandemiile trecute au arătat că virusurile nu dispar
Acesta a spus că pandemiile trecute au arătat că virusurile nu dispar, astfel un virus descendent al gripei Spaniole (virusul H1N1) îl regăsim și în prezent, sub forma virusului H3N2.
„De specificat că în cazul SARS-CoV-2, nu a fost atinsă imunitatea de grup, nu aceasta a pus capăt pandemiei de gripă Spaniolă, ci imunitatea naturală. Oamenii și virusul au atins un ‘consens imunologic’, virusul a provocat forme mai blânde ale bolii cu răspândire localizată”, a declarat dr. Relu Cocoș.
De asemenea, biologul și cercetătorul UMF a mai spus că experiența pandemiilor anterioare sugerează ca virusurile se pot transforma din patogeni pandemici în patogeni endemici, într-un an sau doi.
„Nu este clar dacă pandemia de COVID-19 va deveni una sezonieră deoarece nu există încă date suficiente care să poată avea caracter predictibil în ceea ce privește probabilitatea și frecvența de apariție a noilor variante. Mai avem multe de învățat în ceea ce privește variantele SARS-CoV-2, vaccinurile și imunitatea asociată SARS-CoV-2. Apariția unor molecule antiretrovirale specifice tratamentului COVID-19 ar reprezenta, alături de vaccinare, calea sigură de stopare a pandemiei”, a precizat biologul principal genetică.
Referitor la apariția noii variante Epsilon, despre care se spune ca ar fi mult mai periculoasă decât varianta Delta, dr. Relu Cocoș a spus că variantele virale sunt constituite de o combinație specifica de mutații ce pot conferi un fenotip nou care se poate traduce prin contagiozitate mărită, virulență sporită sau prin „capacitatea de evadare” față de anticorpii neutralizanți generați de vaccinurile actuale.
Ce sunt mutațiile: Greșeli de tipografie, în cartea codului genomului viral
Potrivit cercetătorului UMF „Carol Davila”, mutațiile sunt modificări apărute în genomul viral din cauza erorilor de replicare.
„Dacă privim cele aproximativ 30.000 de baze azotate din genomul virusului SARS-CoV-2 ca pe niște litere dintr-o ‘carte a codului genomului viral’, atunci mutațiile sunt asemănătoare unor greșeli de tipografie în înlănțuirea de ‘litere’. Aceste mici erori de copiere, mutațiile, apar aleatoriu în tot genomul viral și pot avea efecte fenotipice sau pot fi neutre fenotipic – adică fără niciun efect în ceea ce privește contagiozitatea sau capacitatea de a induce forme mai grave ale bolii. Mai mult, anumite mutații pot fi letale pentru virus și astfel de variante virale nu vor fi identificate la nivel populațional deoarece aceste variante își anulează capacitatea de replicare”, a explicat dr.Relu Cocoș.
Variante care determină îngrijorare vs. variante de interes
Cercetătorul UMF „Carol Davila” a spus că la nivel mondial, există o varietate multiplă de variante ale virusului SARS-CoV-2 care au fost clasificate în:
(1) variante care determină îngrijorare,
(2) variante de interes,
(3) variante cu consecințe ridicate.
Variantele care determină îngrijorare sunt capabile să crească rata de transmitere, să inducă forme mai severe ale bolii, să diminueze major răspunsul la tratament sau eficacitate vaccinării, a explicat dr.Relu Cocoș.
De asemenea, variantele de interes sunt cele care prezintă modificări fenotipice, cum ar fi modificări care afectează anumite caracteristice ale virusului, cum ar fi virulența, eficacitatea schemelor terapeutice sau eficacitatea vaccinării față de secvența geonomică virală de referință. Variantele cu consecințe ridicate determină forme mai severe ale bolii și un număr crescut de spitalizări, atenționează biologul.
„În prezent, la nivel mondial, nu a fost stabilit un consens în ceea ce privește nomenclatura variantelor SARS-CoV-2, existând trei terminologii generale: PANGO, Nextstrain si GISAID. Recent, din mai multe considerente, Organizația Mondiala a Sănătății (OMS) a anunțat un sistem de denumire bazat pe literele grecești, pentru a denumi variantele SARS-CoV-2. Astfel, varianta ce determina îngrijorare, B117 (UK) a fost numita varianta Alpha, varianta B1351 (Africa de Sud) a fost numita varianta Beta, varianta P1 (Brazilia) a fost numită varianta Gamma, iar varianta B16172 (India) a fost numita varianta Delta. Deci, în acest moment, există patru variante care determină îngrijorare: Alpha, Beta, Gamma, și Delta”, a explicat dr. Relu Cocoș.
În acest context, anumite combinații de mutații au generat noi caracteristici fenotipice pentru variantele apărute, acestea ducând in principal la creșterea ratei de răspândire. Pentru anumite variante mai noi, cum ar fi varianta Delta, exista date care arata faptul ca mutațiile au crescut rezistența față de anticorpii induși prin vaccinare, a precizat dr. Relu Cocoș
De asemenea, în categoria variantelor de interes intră și varianta B.1.427/B.1.429 (US), numită de OMS varianta Epsilon, care a apărut în California, la finalul anului 2020.
„Varianta Delta a apărut în India, deci varianta Epsilon nu a apărut printr-o noua mutație în varianta Delta. Studiile preliminare au arătat că varianta Epsilon are o rată de transmitere de 20 de ori mai mare decât a altor variante și conține trei mutații în proteina Spike pe care virusul o utilizează să se cupleze la celule umane și să pătrundă în acestea. Un studiu recent publicat în revista Science a arătat că aceste trei mutații contribuie semnificativ la evadarea față de anticorpii neutralizanți induși de noile vaccinuri sau de infecțiile anterioare. Capacitatea de neutralizare a plasmei cu anticorpi neutralizanți fata de varianta Epsilon este redusa cu de 2 ori până la 3,5 ori”, după cum a afirmat cercetătorul UMF.
