Dr Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că pacienții COVID-19 care ajung în secțiile de ATI și necesită intubare, sunt sedați pentru a se obține o oxigenare mai bună.
„Nu toți pacienții care ajung la ATI sunt sedați. Cei care stau pe ventilație non-invazivă cooperează cu noi, îi ridicăm, le dăm să mănânce, le punem oxigenul la nas, încercăm să fim cât mai fiziologici. Acesta este un alt mit, că sedăm pacienții. Îi sedăm doar pe cei care nu suportă ventilația invazivă doar sedați. Dacă nu îi sedăm, se luptă cu ventilatorul și în loc să obții îmbunătățirea ventilării, dimpotrivă. Avem indicații foarte clare pe sedare. De exemplu, vrem să obținem o oxigenare mai bună. Acest lucru se poate obține prin ventilație cu raport inversat inspiră-expiră. Asta nu poate fi suportat de pacient. Și atunci trebuie sedat”, a explicat medicul ATI.
Dr Laura Zarafin a mai spus că unii pacienți au resistat astfel și timp de 30 de zile, dar apoi au decedat.
„Unii au rezistat și 30 de zile, dar nu acesta este scopul. Au decedat apoi, nu ai cum să îi ții decât sedați. Este iar o legendă că noi îi sedăm ca să îi omorâm. Îi sedăm pentru că se luptă cu ventilatorul și atunci ca să obții o oxigenare mai bună, trebuie să obții exact inversul (…). Ventilatorul are cinci-șase moduri de ventilație. Depinde cât de performant este. Tu trebuie să stai lângă pacient și să vezi în ce mod de ventilație, acel pacient se ventilează cel mai bine. Dacă el se ventilează foarte bine într-un mod asistat, nu il mai sedezi. Dar pentru asta trebuie să ai un pacient foarte cooperant. Sunt foarte mulți care fac atacuri de panică, este și normal, și mai vin unii pacienți cu un soi de comportament extrem de agresiv”, a adăugat Dr Laura Zarafin.
În ceea ce privește perioada maximă pe care un bolnav COVID-19 o poate sta la terapie intensivă, specialistul a spus că cel mai mult, un pacient a stat timp de o lună de zile.
„Dintre cei care au stat câteva zile pe ventilație non-invazivă, nu au fost intubați, am avut destui care au supraviețuit. Cei care pe ventilație non-invazivă, timp de trei-patru-cinci zile nu și-au îmbunătățit starea și am ajuns să îi intubăm, din păcate au supraviețuit foarte puțini. Foarte puțini dintre cei intubați supraviețuiesc. Și de fapt este ceva logic. Boala asta, la începutul ei se comportă ca o pneumonie în care poți să mai ameliorezi cumva ventilația prin metodele clasice. După care, în momentul în care intubezi și dai parametri maximali pe care poți să îi dai fără a produce barotraumă, saturația le scade nu le crește, ceea ce nu are decât o singură explicație, că vascularizația pulmonară este compromisă. Este, practic, plină de cheaguri de sânge. Este tipic pentru pacienții COVID-19, deci nu cei morți cu COVID, vorbim despre cei care decedează de COVID-19. Nu pot să estimez care sunt șansele de supraviețuire ale unui pacient intubat, dar dacă vedem afectarea plămânului de peste 90 pe CT, cum vedem noi, foarte mulți, care ajung la noi, cum ar putea fi înlocuit acel plămân? Nu trebuie să fii medic ca să înțelegi acest lucru. Am avut pacient cu afectare pulmonară 99% pe CT. Absolut totul era alb. Plămânul normal se vede mai negru se secțiuni. Acel pacient era intubat. Cu tot ce puteam, ajungea la o saturație de 82-83%. Atât timp cât plămânul este compromis 99% ce urmează? Plămânii nu mai sunt funcționali. Ții pacientul pe ventilator, dar ce urmează, pentru că scopul final este să-și revină, să îl dăm familiei, nu să îl ținem pe ventilator și să ne lăudăm că l-am ținut 28-30 de zile”, a afirmat medicul ATI.
Numărul pacienților COVID-19 internați în secțiile de ATI a scăzut, vineri sub 1.000, până la un număr de 997 de bolnavi, iar al celor decedați a fost de 74.
