În ciuda dificultăților, asistenților medicali ce lucrează în zona COVID-19, nici măcar nu le trece prin cap să renunțe, să se dezangajeze comportamental, să își dea demisia sau să nu își mai asume responsabilități, potrivit psihologului Diana Amza.
Diana Amza, psiholog, coordonator al echipei Serviciului de suport și consiliere psihologică telefonică și on line Psiho Assist, destinat membrilor Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR), filiala București, a vorbit într-un interviu acordat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview despre problemele cu care se confruntă cei care apelează la serviciul de consiliere.
Atacurile de panică, anxietatea, neliniștea, preocuparea pentru siguranța lor și a celor dragi, dar și aspecte care țin de comunicarea în mediul profesional sau personal, sunt cele mai des întâlnite probleme cu care se confruntă asistenții medicali în perioada pandemiei.
“Estimativ, 60% dintre cei care apelează sunt persoane care ajung la anxietate foarte puternică și atacuri de panică. Restul sunt persoane echilibrate, sună preventiv, pentru că se confruntă cu anumite dificultăți și vor să știe dinainte cum ar putea să facă față mai bine. Este de apreciat că oamenii anticipează. ‘Acum nu mă simt bine, nu pot să dorm bine, mă simt iritabil și am dificultăți de comunicare cu ceilalți’ și iau din pripă lucrurile. Dacă stau să se adune, lucrurile se pot agrava”, potrivit psihologului.
Paradox: Mobilizare ridicată în condiții de epuizare psihică și fizică
În același timp, psihologul a spus că a observat că cu cât nivelul de epuizare psihică și fizică este mai ridicat, și mobilizarea asistenților pentru a face față este mai mare.
“Cu cât ei sunt mai obosiți și mai epuizați, cu atât paradoxal se mobilizează mai mult pentru a gestiona această situație. Este un fenomen al luptătorilor. În fața stresului, putem să avem diferite reacții, de exemplu luptă, fugă sau blocare. Asistenții noștri medicali sunt niște luptători. În strategiile de coping pe care le-am investigat am descoperit că la nivelul asistenților medicali, deși există această epuizare, predomină strategiile active, mobilizare și foarte puțin dezangajarea comportamentală. Deși le este greu, ei nu renunță. Dezangajarea însemnând renunț, nu mă mai implic, nu mă mai gândesc, nu îmi pasă, îmi dau demisia, plec. La acest nivel, ei se expun în continuare muncii, și-o asumă, foarte puțin sunt cei care au acest stil de a face față, de dezangajare”, potrivit aceluiași specialist.
Diana Amza a mai spus că a asistenții consiliați sunt persoane cu multe resurse interne, au resurse spirituale, o bună organizare de planificare și o delimitarea clară a timpului de lucru, cu cel care ține de casă și familie.
„Sunt lucruri care țin de strategiile de coping, de a face față. Ei au astfel de strategii. De exemplu, modul de a privi lucrurile, perspectiva din care aleg să privească lucrurile cu care se confruntă, să ia lucrurile așa cum vin și să încerce să le rezolve în loc să se lase copleșiți”, a explicat psihologul.
Atacurile de panică, problemele cele mai curente
Cu toate acestea, Diana Amza a pecizat că problemele cele mai curente în rândul lor sunt atacurile de panică.
“De obicei avem intervenții în atac de panică, în tehnici de liniștire. Uneori revenim cu telefoane și ne asigurăm că persoana este stabilizată, să poată trece peste emoțiile acelea foarte intense. Un atac de panică este destul de copleșitor. Atunci ai tot felul de stări: ți se pare că o să mori, ai palpitații, respirație rapidă, gândul că pierzi controlul, că nu mai faci față. Au și ei, nu toți, dar sunt persoane care au astfel de trăiri și atunci sună la noi. Cei mai mulți sună în momentul în care ajung la ultima resursă, la ultima picătură pe care o mai pot tolera”, a afirmat psihologul.
Totodată, Diana Amza a spus că sunt și persoane care sună din timp, cerând sprijin pentru a învăța să se tempereze și să învețe să privească lucrurile altfel ca să nu ajungă la atac de panică.
Adaptarea la stres. Echipa, prima redută de rezistență
Întrebat cât vor mai rezista asistenții ce lucrează cu bolnavi COVID-19 în astfel de condiții de stres, psihologul a răspuns:
“La stres, noi avem posibilitatea să ne adaptăm, să dezvoltăm rezilință, capacitatea de a ne reveni, dacă ni se întâmplă un eveniment dureros, traumatic. Ne putem reveni. La stres, ne putem adapta, ne putem obișnui cu un anumit program, cu anumite solicitări, cu un anumit volum al acestora. Pentru a preveni tulburările, depresia, cheia este să ai un echilibru și de a fi promovat de la nivel de conducere la nivel de execuție, prin atitudine: este ok, ești obosit, nu mai faci față, ești epuizat, ai tulburări de somn, este în regulă şi poate indicat să îţi iei liber pentru a te reface, astfel ne sprijinim şi ne completăm unii pe alții. Echipa este prima redută de rezistență a lor (n.r. a celor care lucrează cu pacienți COVID-19), cea mai mare putere pe care o au în confruntarea cu stresul și cu provocările pe care le aduce COVID-19”, a afirmat specialistul.
