Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că introducerea „contribuției personale” în sănătate este o măsură bine-venită, pacientul fiind mult mai bine protejat de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
„Practic, pacientul este mult mai bine protejat de către CNAS și în calitate de asigurat, pentru că firma activată (n.r. din sistemul de sănătate privat) efectuează un serviciu medical în condiții de asigurare. Casa de asigurări verifică ca acea firmă privată să nu dubleze cumva, adică să plătească și Casa și pacientul același serviciu medical. Pacientul va plăti doar acele servicii suplimentare sau acele servicii care țin de confort, cazare, masă sau alte facilități, în afara celor prevăzute în contractul cadru pentru servicii medicale în sistemul de asigurări sociale de sănătate (…). Este o măsură binevenită, dar din păcate, toată lumea spune că ‘s-a introdus coplata’. Nu, acum contribuția personală, introdusă cu ani în urmă la privat, este reglementată ceva mai bine”, a declarat Vasile Barbu.
Contribuția personală în sănătate: CNAS a transparentizat costurile
Vasile Barbu a precizat că practic, acum, pacientul poate să vadă ce suportă statul, în calitatea sa de asigurat, și ce va trebui să plătească din buzunar.
„Această contribuție o avem de mulți ani, ce a făcut acum Casa Națională de Asigurări de Sănătate este că a transparentizat cât plătește CNAS, cât plătește pacientul. Era și înainte această contribuție. Erau două cazuri: pacienții care nu erau asigurați sau dacă erau asigurați renunțau la calitatea de asigurat, mergeau la privat, făceau contractul cu o anumită procedură medicală și plăteau integral. Sau pacienți care după o anumită evaluare medicală plătea doar diferența, restul plătea casa de asigurări. Casa plătea la valoarea la care plătea pentru orice alt pacient internat într-un spital public. Acum, firmele private, la negociere sunt obligate să facă un deviz de principiu, cu cinci zile înainte, pacientul este informat cu privire la costuri. În momentul în care se face contractul, pacientul știe cât trebuie să plătească și știe cât decontează Casa pentru calitatea sa de asigurat”, a explicat reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, adăugând că practic, acum, pacientul poate să vadă ce suportă statul, în calitatea sa de asigurat și ce va trebui să plătească din buzunar.
Vasile Barbu a adăugat că actul medical în sine nu este mai scump ca în sistemul public, iar în mod normal, privatul este obligat să încaseze aceeași sumă pe care o încasează și spitalul de stat.
Contribuția personală în sănătate: Statul subvenționează cheltuielile cu salariile în sistemul public
„Practic, pacientul va beneficia de calitatea de asigurat și statul îi va plăti diferența, așa cum decontează la un spital public așa va deconta și la un spital privat. Lucrurile nu sunt foarte clare aici. Rămâne ca pe parcurs, sistemul informatic să fie puțin adaptat pentru că sunt anumite proceduri medicale care chiar dacă sunt prevăzute în contractul cadru, spitalul nu face contract cu CNAS pentru acele servicii. De exemplu, actul chirurgical nu poate să coste la privat doar 3.500 de lei, tarif de la care se începe, în funcție de complexitatea cazului, ei percep sume mult mai mari, de patru cinci ori mai mari. Aici, multe dintre servicii nu vor fi deduse pentru că acel spital nu va încheia contract cu CNAS, pentru că nu îi convine”, a adăugat Vasile Barbu.
Pe de altă parte, Vasile Barbu a spus că deși statul oferă același tarif și la privat și la public, dar în sistemul public sunt subvenționate și cheltuielile cu salariile.
„În spitalele publice, statul subvenționează salariile și atunci nu este corect, nu este loial să se practice același tarif pentru că în tariful de la stat ar trebui să adăugăm și subvenția pe care statul o acordă pentru salarii care este destul de importantă în cadrul tarifului, pentru că la ora actuală, uneori, ponderea salariilor depășește 70% în cadrul cheltuielilor, iar o subvenționare de 30% a salariilor din totalul costurilor înseamnă foarte mult, iar privatul va trebui să lucreze în pierdere în cazul acesta”, a mai spus Vasile Barbu.
Contribuția personală în sănătate: Cine apelează la serviciile din sistemul privat
Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor a afirmat însă că nu toți pacienții își pot permite să meargă la privat, iar dintre cei care își pot permite, nici aceia nu ar putea face acest lucru dacă nu s-ar deduce din cheltuieli, de către CNAS.
Printre cei care apelează la serviciile oferite de sistemul privat de sănătate, Vasile Barbu i-a amintit pe pensionari și persoanele cu venituri medii care merg la privat pentru o „mai bună siguranță”.
„Există însă o categorie foarte importantă și anume pensionarii, care apelează la clinicile private pentru anumite afecțiuni care nu presupun costuri foarte mari. Există persoane cu venituri medii și mici care apelează la sistemul privat pentru o mai bună siguranță. Atunci se orientează, fac niște eforturi, fac credite, se împrumută și merg să facă anumite intervenții. De asemenea, și nașterile, unde Casa decontează circa 2.700 de lei din 10.000 de lei. Practic, diferența o plătește pacientul.
Mai sunt și alte categorii care apelează la privat, pentru intervenții și investigații mai puțin costisitoare. Am făcut un studiu pe două spitale private din București, am văzut ce facturi se emit către pacienți. Ne-au dat niște cifre interesante, dovadă că sunt oameni foarte mulți care apelează și nu sunt foarte bogați, sunt pensionari, oameni cu venituri medii, care merg la privat pentru o mai bună siguranță”, a precizat Vasile Barbu.
Contribuția personală în sănătate: Va scădea presiunea pe sistemul de stat?
Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor a spus că presiunea pe sistemul medical de stat va scădea într-o măsură foarte mică și doar pe anumite segmente.
„Am văzut chiar și unii medici care lucrează în sectorul public că lansează ideea că se privatizează sănătatea, că se iau banii de la stat și se duc la privat. Este vorba despre banii pacientului, nu sunt nici banii statului, nici banii cuiva. Sunt banii de care eu, ca pacient, trebuie să beneficiez când mă îmbolnăvesc, pentru că plătesc asigurări de sănătate și eu trebuie să hotărăsc unde merg, nu trebuie să îmi impună cineva. Mai mult, trebuie să ne uităm că numărul de paturi alocat sectorului privat reprezintă în jur de 5%. Acest 5% față de 95% din numărul de paturi de la stat este proporțional destul de mare. Atunci de ce ne este frică? Va fi, într-adevăr, o decongestionare pe anumite cabinete, anumite persoane, venite de la o anumită distanță, care își pot permite pot plăti un specialist”, a spus Vasile Barbu.
Contribuția personală în sănătate: Posibilă decongestionare pe internări de zi și pe ambulatoriu
Vasile Barbu a mai afirmat că introducerea contribuției personale va produce o posibilă „decongestionare” pe internări de zi și pe ambulatoriu.
„Pe internări va fi un procent de 5%, eu nu văd o decongestionare. Poate doar pe internări de zi și pe ambulatoriu. Aici, știm foarte bine că ambulatoriul paraclinic, fiind vorba despre imagistică și laborator, reprezintă 94,6% la privat, deci serviciul public pe acest segment este aproape inexistent. Acolo unde este nevoie de muncă și efort, statul s-a cam retras. În schimb, a luat spitalele unde sunt aproape jumătate din banii din sistemul de sănătate. Restul de jumătate din bani se împart la medicină de urgență, la îngrijiri medicale la domiciliu, la medici de familie, la policlinici, recuperare medicală și așa mai departe. Spitalele de stat dețin supremația în ceea ce privește finanțarea, având 95% din numărul de paturi, iar privatul are o pondere destul de mică în România”, a afirmat reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor.
